Potrivit sursei citate, o treime dintre români se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar practic cei mai expuși riscului de sărăcie sunt copiii cu vârsta sub 18 ani, cu o pondere de 49%, urmați de persoanele vârstnice (peste 65 ani), cu o pondere de 40%, și de populația în vârstă de muncă (18-64 ani), cu o pondere de 39,7%.

În ceea ce privește, Produsul Intern Brut /PIB/ pe cap de locuitor, România se află sub jumătatea mediei europene, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 46% în anul 2010. La nivelul UE, țara noastră devansează doar Bulgaria, care atinge 44%.

Pentru rezolvarea acestei situații este nevoie de 'grăbirea reducerii acestor decalaje, prin creșterea gradului de ocupare, cu impact direct asupra creșterii nivelului de trai al românilor', consideră Paul-Vass.

Consilierul de stat este de părere că 8,89 milioane de români au fost expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială în anul 2010.

'Concret, mai mult de 40% dintre români au făcut parte din una dintre următoarele trei categorii: cu risc de sărăcie, cu lipsuri materiale severe sau cu familii în care niciun membru nu lucrează. La nivel european, media era de 23%. Din acest punct de vedere, România s-a situat pe locul al doilea în UE după Bulgaria', se arată în comunicatul citat.

Pe segmentul educațional al populației, Andreea Paul-Vass atenționează asupra faptului că reducerea cu 85% a numărului de creșe și grădinițe în perioada 1990-2010, în condițiile în care numărul de copii s-a diminuat cu doar 13,5%, 'reclamă nevoia stringentă de promovare activă și responsabilă a educației timpurii, cu alternativa creării de vouchere pentru aceste creșe și grădinițe'.

'Adaptarea la solicitările actuale ale pieței, răspunsul la nevoile acute ale familiei, susținerea femeilor care doresc să își dezvolte o carieră, favorizarea creșterii ratei de ocupare (...) Este vorba de sprijinul acordat autorităților locale în efortul de a oferi servicii educaționale prin intermediul creșelor și de susținerea procesului de generalizare a programului 'Școala de după școală' (...) Sporirea accesului la o educație de calitate este investiția minimă pe care o putem realiza pentru a clădi viitorul copiilor noștri (...)', subliniază Paul-Vass.

Pe de altă parte, oficialul arată că unu din trei români s-au confruntat cu lipsuri materiale severe, în timp ce doar unu din 10 europeni s-au aflat în această situație.

De asemenea, România se află pe penultimul loc în Uniune, după Bulgaria, la nivelul salariului minim lunar, care la începutul anului 2012, era puțin peste 160 de euro.AGERPRES