În textul programului Cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu nu se precizează dacă va fi elaborată o nouă lege a sănătății, anunțată de PDL printre prioritățile acestui an, dorită și de președintele Traian Băsescu.

Se menționează, însă, ca primă direcție de acțiune a noului Guvern, continuarea reformelor legislative și instituționale în domeniul sănătății, dar și implementarea, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, a unui proiect pilot referitor la funcționarea spitalelor ca fundații sau asociații.

Potrivit documentului, se intenționează deblocarea, până în luna aprilie, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale în vederea acoperirii necesităților urgente de personal, continuarea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului național de sănătate, a prescripției electronice și a dosarului electronic al pacientului și dezvoltarea sistemului național de urgență.

Alte obiective ale Cabinetului Ungureanu sunt finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiții din domeniul oncologiei și crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calității în spitale pentru a susține procesul de acreditare a acestora.

Noul Cabinet dorește o analiză a sistemului de decontare a unor medicamente, dar și revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice.

Programul de guvernare mai menționează că se are în vedere crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătății, care are ca atribuție evaluarea noilor tehnologii și produse medicale de către Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB).

Creșterea sumelor alocate pentru asistența medicală primară, prin stimularea calității, continuarea elaborării de ghiduri clinice și revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării și sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România și continuarea extinderii rețelei centrelor de permanență, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populație, cu prioritate în mediul rural, sunt și ele direcții de acțiune ale noului Cabinet desemnat.

În programul de guvernare citat se face și o scurtă prezentare a stadiului actual în sistemul sanitar. Astfel, se precizează că reforma sistemului de sănătate urmărește reorganizarea sistemului spitalicesc, creșterea sustenabilității financiare a sistemului sanitar și a eficienței sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Documentul menționează că, în acest sens, au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale și normativele de personal, s-a intensificat informatizarea și descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv a crescut gradul de implicare a autorităților locale în managementul spitalelor și că din totalul de 435 spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale și județene.

Se amintește, de asemenea, și de introducerea taxei clawback, dar și de adoptarea Planului Național de paturi pentru anii 2011-2013.

Reforma din sistemul sanitar a fost un subiect intens dezbătut de către autoritățile centrale, la începutul acestui an. Discuțiile au început odată cu lansarea în dezbatere publică, prin postarea pe site-ul Ministerului Sănătății, a proiectului de lege a sănătății, realizat prin coordonarea unei comisii prezidențiale.

Divergențele inițiale dintre șeful statului și subsecretarul de stat în MS, Raed Arafat, au determinat, la jumătatea lunii ianuarie, o serie de proteste ale oamenilor, după ce acesta din urmă și-a depus demisia din funcție.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a anunțat că solicită Guvernului să scoată din dezbaterea publică respectivul proiect de act normativ, iar Raed Arafat a fost repus în funcție. Deși a fost scos de pe site-ul MS, proiectul întocmit de comisia prezidențială se află și în acest moment pe site-ul oficial al Președinției.

Dacă premierul demisionar Emil Boc a precizat, în ultima perioadă, că este nevoie de o nouă lege a sănătății, în acest an, președintele UDMR, Hunor Kelemen, a menționat că Uniunea nu dorește să susțină în an electoral reforme în domenii de importanță majoră pentru cetățeni, ci mai degrabă realizarea câtorva schimbări punctuale într-un sector important, precum cel sanitar. AGERPRES