Potrivit INS, în România existau, la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuințe (din care 8.450.607 locuințe convenționale și 8.149 alte unități de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuințe și 14.927 clădiri cu spații colective de locuit.

Direcțiile Județene de Statistică au semnalat la nivel local această tendință de scădere a numărului populației.

Covasna - Populația județului a scăzut în ultimii zece ani cu peste 16.000 de persoane, cea mai mare scădere, de 18%, fiind înregistrată la Întorsura Buzăului.

Primarul orașului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă a declarat pentru AGERPRES că fenomenul are ca explicație migrația peste hotare, în căutarea de locuri de muncă.

"Scăderea nu ține de rata natalității (...) Ne-am împuținat pentru că peste 1.500 de persoane din Întorsura Buzăului sunt plecate la muncă în străinătate, îndeosebi în Italia. Familii întregi din Întorsura au părăsit țara din motive bine știute - pentru că nu aveau un loc de muncă (...) Deci motivele economice explică migrația, iar metodologia recensământului explică scăderea populației, pentru că a fost luată în calcul doar populația stabilă'', a declarat Leca Băncilă.

El a adăugat că viața economică a orașului s-a prăbușit după 1990, arătând că pe vremuri fabricile din zonă asigurau câteva mii de locuri de muncă.

"La fostul UFET lucrau peste 5.000 de oameni, la Fabrica de cabine pentru tractoare aproape 1.000 și mai era Arta Populară care le dădea de lucru multor femei din zonă", a spus primarul Leca Băncilă.

Rezultatele provizorii ale recensământului efectuat anul trecut relevă că populația stabilă a județului Covasna este de 206.261 de persoane, față de 222.294 cât a fost în urmă cu zece ani, scăzând în medie cu 7%.

În mediul urban s-a înregistrat o scădere mai semnificativă decât în mediul rural - cu circa 12% în Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Baraolt și Covasna și cu 18% la Întorsura Buzăului

În ceea ce privește structura etnică a populației, 22,09% dintre cetățenii județului s-au declarat români, 73,59% maghiari și 3,99% romi, procentele neschimbându-se semnificativ față de recensământul anterior, a declarat prefectul Gyorgy Ervin.

Brașov - Populația județului a scăzut în cei aproape 10 ani de la ultimul recensământ, din 2002, cu 83.586 de persoane. Dacă la recensământul din anul 2002 județul Brașov avea 589.028 de locuitori, datele provizorii ale celui din 2011 arată că au mai rămas 505.442 de locuitori. Față de 2002, când populația municipiului reședință de județ era de 284.596 de persoane, după datele provizorii ale recensământului din 2011, în municipiul Brașov mai trăiesc 227.961 de locuitori, o scădere a populației cu 56.635 de persoane.

Cea mai drastică scădere a populației s-a realizat în municipiul Făgăraș, care a ajuns de la 36.121 la 28.330 de locuitori, dar și în localitățile din Țara Făgărașului - cum ar fi orașul Victoria, comunele Voila, Părău, Cincu, Jibert. Creșteri ale populației se înregistrează în localitățile din jurul municipiului Brașov - la Sânpetru, cea mai mare creștere cu 32,94%, urmat de Hărman, Budila, Tărlungeni, Cristian, Teliu, sau Măieruș.

În ceea ce privește etniile care trăiesc în județul Brașov, românii reprezintă 87,46%, adică 442.087 de persoane, urmați de etnia maghiară cu 39.275 de persoane, în scădere față de recensământul din 2002 cu 0,87%, romii - 18.436 față de 18.313, în 2002, sașii - 2.279 față de 4.418 la recensământul din 2002.

În județul Brașov mai trăiesc 118 italieni, în creștere cu 15% față de 2002, evrei - 75, față de 138 în anul 2002 și turci - 81 față de 83, în 2002.

Județul Brașov este pe locul al doilea în topul celor mai urbanizate județe din România, după județul Hunedoara, iar după municipiul București, are cel mai mare număr de locuințe într-o clădire și cea mai mare suprafață medie a unei camere de locuit - 20,8 metri pătrați față de 16,8 metri pătrați în 2002, și față de 17,5 metri pătrați, media pe țară.

Giurgiu - Populația stabilă a județului în urma rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011 este de 265.500 de persoane, dintre care 262.700 au fost persoane prezente, iar 2.800 temporar absente.

"Din totalul populației stabile, 74.000 de persoane aveau domiciliul sau reședința în municipii și orașe, respectiv 27,9 procente, iar 191.500 de persoane, respectiv 72,1% locuiau în comune, din punctul de vedere al mărimii populației stabile, județul Giurgiu fiind pe locul 37 în ierarhia județelor'', a declarat pentru AGERPRES șeful Direcției de Statistică a Județului Giurgiu, Irina Desculțu.

Cei mai mulți locuitori, respectiv 54.655, se află în municipiul Giurgiu, 11.829 în orașul Bolintin Vale, 7.492 în orașul Mihăilești, 9.028 de persoane în comuna Florești-Stoenești și 7.839 în comuna Roata de Jos.

La recensământul din 2011, din totalul populației stabile a județului, 249.800 de persoane, respectiv 94,1%, s-au declarat români, 14.800 de persoane, 5,6%, romi, iar 40 de persoane, respectiv 0,1%, s-au declarat ca aparținând altor etnii cum ar fi turcă, bulgară, germană, maghiară, ucraineană, rusă-lipoveană, greacă, armeană, italiană, macedoneană sau altele.

Mărimea medie a unei gospodării în județul Giurgiu este de 2,87 persoane. Suprafața medie a locuințelor în județul Giurgiu ajunge la 45,2 metri pătrați. În județul Giurgiu sunt 112.710 locuințe.

Mureș - În Târgu Mureș au fost recenzate 127.849 de persoane, din care 66.441 de români, 57.362 de maghiari, 3.134 romi, 198 germani și restul de alte etnii sau care au refuzat să își declare etnia.

Rezultatele provizorii ale recensământului populației relevă faptul că, din totalul populației stabile a județului Mureș, de 531.380 de persoane, 279.488 de persoane (52,6%) s-au declarat români, 200.989 de persoane (37,8%) maghiari, iar 46.637 de persoane (8,8%) romi.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, județul Mureș are cel mai mare procent de romi declarați la nivel național, adică 8,8% din populația județului. Din cei 46.637 de romi, 13.148 trăiesc în mediul urban și 33.489 în mediul rural.

Din statistici reiese că populația romă declarată deține o pondere însemnată în mai multe comune ale județului, iar în Bahnea este majoritară, adică 35,13% din totalul populației.

Doar în comunele Cozma, Crăiești, Ibănești și Stânceni, din cele 91 ale județului Mureș, nu a fost recenzat niciun rom. AGERPRES