Potrivit INS, în România existau la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuințe (din care 8.450.607 locuințe convenționale și 8.149 alte unități de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuințe și 14.927 clădiri cu spații colective de locuit.

18.384.000 au fost persoane prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populației stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul/reședința în municipii și orașe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Grupate după numărul populației stabile, 22 județe au înregistrat sub 400.000 locuitori, însumând 35,6% din populația țării, 17 județe aveau o populație cuprinsă între 400 - 700.000 locuitori, concentrând 47,9% și doar două județe au depășit 700.000 de locuitori reprezentând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în București (respectiv 1.678.000 persoane).

Județele cu populația cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iași (cu 723.600), Cluj (cu 659,400), Timiș (cu 649.800), Constanța (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava (cu 614.500). Cel mai mic număr de populație îl au județele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217.900), Mehedinți (254.600), Ialomița (258.700), Giurgiu (265.500), Caraș-Severin (274.300) și Bistrița-Năsăud (277.900).

În 13 județe din țară mai mult de jumătate dintre persoane își au reședința în municipii și orașe. Județele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Brașov (cu 71,2%), Constanța (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce județele cu ponderile cele mai mici ale populației urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmbovița (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamț și Călărași (cu 35,0%).

Procentajul locuințelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuințelor, adică circa un million de persoane (cuprinzând populația plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în țară; populația necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul orașelor mari - București (6,0%), Timișoara (5,8%), Iași (3,0%), Constanța (2,9%).

În ceea ce privește structura etnică a populației, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-și declara în deplină libertate și fără niciun fel de constrângere apartenența etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populației relevă faptul că, din totalul populației stabile, 16.870.000 persoane (88,6%) s-au declarat români.

Populația de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 persoane, reprezentând 6,5% din populația stabilă a țării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 persoane (3,2%).

Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 se situează ucrainenii (51.700 persoane), germanii (36.900), turcii (28.200), rușii - lipovenii (23.900) și tătarii (20.500 persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59.200 persoane, reprezentând 0,3% din populația stabilă a țării.

În profil teritorial, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației de etnie română este majoritară în București (96,6%) și în 39 de județe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoșani și 52,6,% la Mureș), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populația de etnie maghiară deține majoritatea în județele Harghita (84,8%) și Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează și în județele: Mureș (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) și Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populației stabile, fiind repartizați relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în județul Botoșani și 8,8% în județul Mureș. Romii se întâlnesc într-o proporție relativ mai mare, de peste 6,0% din populația stabilă și în județele Călărași (8,1%), Sălaj (6,9%) și Bihor (6,1%).

Cei mai mulți ucraineni se regăsesc în județele Maramureș (31.200 persoane), Timiș (6.000 persoane), Suceava (5.700 persoane) și Caraș-Severin (2.600 persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăsește în județele Timiș (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Brașov (3,3 mii persoane), Caraș-Severin și Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în județele Constanța (21.000 persoane) și Tulcea (1.900 persoane) și în București (2.400 persoane).

O proporție de 87,7% dintre ruși-lipoveni își au reședința în județele Tulcea (10.900 persoane), Constanța (3.500 persoane), Iași (2.800 persoane), Brăila (1.900 persoane), Suceava (1.700 persoane).

În județul Constanța este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparțin acestei etnii (19.700 persoane).

Datele provizorii ale recensământului s-au obținut prin prelucrarea operativă a principalelor informații statistice însumate la nivel de localitate - municipiu, oraș, comună, pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105.500 sectoare de recensământ. Informațiile completate în aceste tabele centralizatoare au fost agregate de comisiile județene având la bază procesele verbale de validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate și însușite de membrii acestora. Rezultatele obținute și prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu și pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării și locuințe, precizează INS.

Recensământul populației și al locuințelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populației și locuințelor și ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor.AGERPRES