Datele specialiștilor indică faptul că stratul de zăpadă de la suprafață formează o structură de placă fragilă, cu legături slabe între cristale. Aceste fenomen poate favoriza, până diseară la ora 20:00, propagarea cu ușurință a fisurilor în strat și declanșarea avalanșelor.
La altitudini mai mari de 1.800 metri, persistă riscul mare de avalanșe. În aceste zone, stratul puțin rezistent și fără coeziune de la suprafață măsoară circa 50-60 cm și chiar mai mult în depozitele de pe văi. Zăpada se poate fisura mai ales în condiții de slabă supraîncărcare, dar și spontan sub acțiunea propriei greutăți, ducând la declanșarea unor avalanșe de placă de dimensiuni medii și mari pe numeroase pante suficient de înclinate.
În ceea ce privește starea stratului de nea în regiunile înalte, la ora actuală acesta măsura: 138 cm la Bâlea-Lac, 104 cm la Vf. Omu, 79 cm la Sinaia, 80 cm la Predeal și 71 cm la Fundata.
Potrivit prognozei nivologice /evoluția stratului de zăpadă, n.r./, în intervalul 31 ianuarie, ora 20:00 - 2 februarie, ora 20:00, vremea se menține geroasă noaptea, iar cerul va fi mai mult senin.
Riscul declanșării avalanșelor se va menține mare la altitudini mai mari de 1.800 metri și însemnat sub această altitudine. AGERPRES


Stratul de zăpadă semnalat în masivele Bucegi și Făgăraș măsoară, în prezent, între 71 cm (la Fundata) și 138 cm (la Bâlea-Lac), iar posibilitatea de producere a avalanșelor la altitudini înalte rămâne mare și însemnat, în special la peste 1.800 metri, relevă Raportul zilnic privind situația hidrometeorologică și a calității mediului, publicat, marți, de Ministerul Mediului și Pădurilor.
