Cluj: Studenții de la FSEGA - interesați de gestiunea situațiilor de risc și de impactul aderării țării la Zona Euro

Marți, 31 Ianuarie 2012 08:49
Votati
(0 voturi)

Prodecanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), prof. univ. dr. Mihaela Lutaș, afirmă că masteratele pe teme de actualitate, care se pliază pe nevoile pieței - precum gestiunea situațiilor de risc, sau elaborarea proiectelor europene - sunt elementele de modernitate din sistemul educațional al instituției clujene, care, alături de baza materială de standarde internaționale, atrag tinerii spre studii de acest profil.



"FSEGA este atractivă pentru tineri pentru că a reușit să îmbine tradiția cu modernitatea. A păstrat ceea ce a fost valoros în școala economică clujeană, dar a adus și multiple elemente de modernitate. FSEGA este o instituție puternică, cu studii complete în limbile română, maghiară, germană, engleză și franceză. Absolvenții ei se pot descurca în orice mediu, într-o limbă străină, cu temeinice cunoștințe de specialitate", a declarat, marți, pentru AGERPRES, prof. dr. Mihaela Lutaș.

Instituția clujeană încearcă să pregătească studenții și pentru impactul pe care îl va avea aderarea României la Zona Euro, care va fi "un proces extrem de complex" - spune prof. dr. Mihaela Lutaș. Ea este convinsă că moneda euro va rezista, pentru că "a fost creată în urma unui joc politic", iar interesele de natură politică vizează și acum continuitatea monedei unice. "Din actuala conjunctură politică, euro va ieși mai întărit", susține universitarul clujean.

Prof. univ. dr. Mihaela Lutaș spune, totodată, că după 1989 în economia românească "s-au spart niște structuri și s-au creat altele", iar funcționarea coerentă a celor noi este de durată.

"În prezent, economia funcționează defectuos. Este și o diferență de funcționare de sistem. Până la un punct, balansările economiei sunt normale, dar ele au fost puternic amplificate de cea ce se întâmplă în ultimii ani la nivel mondial. În aceste condiții, cu atât mai mult trebuie folosiți absolvenții de științe economice și cei cu cunoștințe temeinice în mediul de afaceri. Și studenții și absolvenții de vârf trebuie să aibă impulsul să gândească soluții de progres, de dezvoltare economică. Dacă analizăm deciziile politice din ultimii 20 de ani, din timpul guvernelor de stânga și de dreapta, cu tendința de economie dirijistă imediat după 1989, iar mai apoi cu idei de liberalism și ultraliberalism, realizăm că rezultatul acestui mixaj de politici economice, când de stânga, când de dreapta, așezate pe o economie devenită fragilă, în reconstrucție, au generat ceea ce se întâmplă azi în România", afirmă specialistul în economie.

În opinia sa, tinerilor absolvenți ai FSEGA le lipsește "tupeul, în sensul foarte bun, constructiv, al cuvântului", pentru a se impune în mediul de afaceri. Ei au un bagaj de cunoștințe și o diplomă de care sunt foarte mândri, dar și o mare doză de timiditate.

"Mai ales tinerii bine pregătiți, de calitate, muncitori, care consideră că nu sunt destul de buni și că trebuie să se perfecționeze mereu în profesiunea lor, sunt timizi. Pe de altă parte, timiditatea acesta a tinerilor de calitate nu le este folositoare nici lor, nici societății", spune prof. dr. Mihaela Lutaș,.

Potrivit prodecanului instituției clujene de învățământ superior, în 2011 au absolvit FSEGA 2.299 de studenți la nivelul licență și 1.295 la nivelul masterat. O parte dintre absolvenții nivelului de licență - aproximativ 1.000 - urmează, în continuare, studiile de masterat, fără a-și căuta un loc pe piața muncii. O altă parte se angajează în producție și urmează și masteratul. Cea de-a treia categorie este a tinerilor ce renunță temporar la studiile de masterat, găsesc un loc de muncă, încep să-și construiască o carieră și revin, apoi, la FSEGA, pentru a parcurge al doilea nivel educațional, cu o motivație concretă fie spre finanțe, fie spre contabilitate, ori alt domeniu. "Piața cerne lucrurile", spune profesorul universitar.

"În ultimele două decenii, absolvenți ai FSEGA au reușit să devină directori de bănci sau de companii naționale și multinaționale. Alții au început propriile afaceri. Sunt și absolvenți care, fără a fi nume cunoscute, se află în firme mari pe poziții cheie, de conducere. Multinaționalele, când își stabilesc sediul pentru derularea activităților, au întotdeauna în vedere existența unei universități care să le furnizeze personalul calificat de care au nevoie. FSEGA a avut una dintre cele mai bune relații cu compania Nokia și a deschis, în acest parteneriat, o Școală de Vară în întreprindere. Profesorii studenților au fost chiar specialiștii de la Nokia, care le-au arătat cum se dezvoltă o afacere. Nokia s-a dislocat în Asia din rațiuni pur economice, pentru forță de muncă mai ieftină decât în România și pentru o piață de profil în plină dezvoltare. Multinaționalele gândesc strict din punct de vedere al eficienței economice. Funcția lor este de a obține profit", a subliniat prof. dr. Mihaela Lutaș.

Absolvenții FSEGA, spre deosebire de generațiile ante Bologna, sunt azi de două tipuri - cei ai ciclului scurt, de licență, de trei ani, și cei ai ciclului lung, de cinci ani, cu masterat. La nivel licență, studenții de la FSEGA dobândesc un bagaj de cunoștințe și de competențe generale despre economie. În primul an de studii, materiile se numesc Bazele economiei, Bazele contabilității, ori Bazele marketingului, însă din semestrul al IV-lea, studenții încep specializarea și dobândesc cunoștințe la nivel de funcții de execuție, pe domeniile pentru care au optat - afaceri, finanțe, bănci, asigurări, contabilitate, etc. După terminarea ciclului de licență, urmează specializările la masterat, care adâncesc ceea ce s-a studiat în etapa precedentă, iar tinerii sunt îndrumați spre potențiale funcții de execuție.

"Este, oarecum, mai ușor pentru absolvenții de la nivelul licență să-și găsească un loc de muncă, pentru că sunt funcții executive. Tinerii absolvenți de licență găsesc locuri de muncă în companii mici sau mari. În prima fază le refuză, în cea de-a doua le acceptă. Foarte mulți dintre ei își continuă cariera și își lărgesc competențele profesionale în întreprinderea în care s-au angajat. Din desele întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri, am primit semnalul că se așteaptă cunoștințe practice de la absolvenți și mai puțină teorie. Am fost extrem de receptivi la acest aspect, dar, în același timp, am convenit că nu se poate face rabat de la partea teoretică. Și atunci, la cursuri sunt prezentate concepte și teorii fundamentale, iar la seminarii se fac studii de caz, cu exemple luate din economia reală. Invităm, deseori, la seminarii, uneori chiar la cursuri, specialiști din mediul de afaceri. Ei vin cu exemple practice pentru studenți", a explicat prodecanul facultății.

Prof. univ. dr. Mihaela Lutaș a precizat că are promisiunea unui om de afaceri, care a avut profit ani în șir în întreprinderea sa și cu toate acestea a intrat în faliment, că va veni la o întâlnire cu studenții de la FSEGA pentru a explica și care au fost așteptările sale, dar și punctul greșit ce a răsturnat bunul mers al afacerii.

"Sunt lucruri foarte importante pe care studenții trebuie să le știe", a mai spus prodecanul de la FSEGA. AGERPRES

Banner
Banner

Știri interne

Știri externe

Știri economice

Știri sportive

Mondorama

Zig Zag

Ora Europei

Bănci - Piețe - Capital

Viața Parlamentară

Administrație

Info AGERPRES

Breviar Medical

Monitorizare presă

Monitorizare presă internațională

Real Time Monitoring

Revista presei

Știri pentru crawler

Serviciul foto

Infografie

Calendarul săptămânal

Calendarul evenimentelor

Azi in istorie

Retrospectiva zilei

Dosar tematic

Biografii

Instituții și Organizații din România