Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, atenția va fi acordată cu predilecție bolnavilor din spitale, aziluri, orfelinate și alte așezăminte, dar și pelerinilor bolnavi care vin la slujbe, intenția Bisericii subordonându-se hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) ca anul 2012 să fie dedicat în Patriarhia Română Sfântului Maslu și îngrijirii bolnavilor.

"Este multă suferință și este nevoie de multă vindecare sufletească și trupească. Medicamentele au devenit din ce în ce mai scumpe, spitalele mai greu de întreținut, oamenii foarte săraci și singuri. Când ei mai sunt și bolnavi, suferința crește mai mult", declara patriarhul BOR, Daniel, la 1 ianuarie, după Sfânta Liturghie și slujba de Te Deum, în Catedrala patriarhală.

Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, bolnavii sunt mereu în atenția Bisericii, prin cererile care se fac la fiecare slujbă, prin săvârșirea Sfântului Maslu, prin Taina Spovedaniei, care vindecând sufletul aduce după sine și vindecarea trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor în unitățile medicale de pe lângă parohii.

"Biserica încearcă să înființeze unități medicale. Avem mai multe dispensare în eparhii, chiar și în unele parohii. Avem cabinete medicale în care medicii creștini oferă consultații gratuite. Adesea, aceste cabinete medicale se află organizate în parohii. Avem mai multe dispensare ale Bisericii și avem și un spital pe care l-am înființat în anul 2000 la Iași, numit Providența, adică pronia sau purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care acum are peste 120 de medici, asistenți și asistente medicale. De asemenea, în apropierea noii catedrale este prevăzută construirea unui centru de diagnostic și tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la București să fie consultați gratuit, să se stabilească diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de îngrijiri imediate să li se ofere", a mai spus Întâistătătorul BOR în cuvântul de învățătură amintit.

De altfel, pe lângă mănăstiri și biserici înstărite de parohii au existat încă din cele mai vechi timpuri primele bolnițe, la început locuri de îngrijire a călugărilor bolnavi, care, cu vremea, și-au extins aria de îngrijire.

Există informații despre o "xenodochie" (adăpost pentru călători, care erau primiți aici, hrăniți și li se dădea și ajutor medical dacă era nevoie) care funcționa la Mănăstirea Prislop în secolul al XIV-lea.

De asemenea, în jurul anului 1500 găsim bolnițe funcționând și la Mănăstirea Radu Vodă din București, la Cotnari și la Simidreni. La 1704 spătarul Mihai Cantacuzino a întemeiat în București Spitalul Colțea, primul din Țara Românească.

Al doilea spital construit în București a fost Spitalul Pantelimon, ridicat de Grigorie Ghica al II-lea, între 1735 și 1752, pe lângă mănăstirea cu hramul "Sfântul Tămăduitor Pantelimon", în apropiere fiind construite o serie de clădiri, grupate în jurul unei bisericuțe cu hramul "Sfântul Visarion", pentru izolarea bolnavilor de ciumă.

Ceva mai târziu, în 1762, Alexandru Moruzi a ctitorit un nou spital pentru ciumați la Dudești, în apropierea Bucureștiului.

La Iași, domnitorul Constantin Cehan Racoviță a întemeiat în 1757 Spitalul "Sfântul Spiridon", pe lângă mănăstirea cu același nume, iar la Mănăstirea Dragomirna, "bolnavii bătrâni și cei slabi se așezau în spital și se încredințau fratelui Onufrie, care cunoștea puțin iscusința doftoricească, avea o inimă plină de dragoste și se pricepea cum să mângâie pe suferinzi, cu vorbe și cu sfaturi duhovnicești", după cum scria biograful Sfântului Paisie de la Neamț.

Și la Secu și Neamț au fost înființate bolnițe unde accentul cădea pe regimul de viață, dietă și rugăciuni, astfel de așezăminte existând și la multe dintre mănăstirile vâlcene: Bistrița, Cozia, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Dintr-un Lemn. AGERPRES