Starea de alarmă în care intrăm atunci când ne confruntăm cu situații solicitante este o reacție normală de adaptare a organismului. Un răspuns chimic complex, de scurtă durată, face ca inima să ne bată mai repede, să respirăm precipitat și să simțim fluturi în stomac și transpirații reci pe șira spinării. Dacă aceste situații solicitante sunt prea numeroase sau dacă organismul nu își revine corespunzător la starea de calm, apare stresul cronic. Acesta scade capacitatea de apărare a organismului și crește riscul de boli și de probleme psihice. 'Gestionarea stresului implică niște schimbări în stilul de viață. De multe ori, cel stresat nu își conștientizează la timp limitele de adaptare și continuă în același ritm până când simptomele fizice îl opresc", spune Lena Rusti, psiholog la Mentarex Consult din București.
Citește mai mult în Adevărul.


Manifestările fizice și psihice trebuie identificate devreme, în caz contrar riscăm să intrăm într-un cerc vicios și să ne îmbolnăvim. Ignorat, stresul în exces crește riscul de boli cardiovasculare, de diabet, depresie și de accidente vasculare cerebrale, scrie 

