Noul anticorp, numit CH65 și prezentat luni în Analele Academiei naționale americane de științe (PNAS) acționează asupra hemaglutininei, o proteină aflată la suprafața virusului care îi permite să se fixeze de celulele pe care le infectează. Hemaglutinina trece în fiecare an printr-o mutație, obligându-i pe virusologi să producă noi vaccinuri antigripale în fiecare sezon.

CH65 imită o mare parte din proprietățile acidului sialic, receptor natural al hemaglutininei, și se atașează de porțiunile cu hemaglutinină ale virusului, astfel că acesta nu se mai poate muta fără a-și diminua capacitatea de a infecta celule umane.

Acest studiu 'ne arată că sistemul imunitar al omului este capabil să-și adapteze răspunsul la gripă și să producă, de fapt, anticorpi care pot neutraliza un întreg grup de tulpini virale', a subliniat dr. Stephen Harrison, de la Spitalul de pediatrie din Boston (Massachusetts, nord-estul SUA), principalul autor al studiului.

Doctorul american subliniază că 'astăzi dezvoltarea unui vaccin antigripal depinde în mare parte de noroc', în condițiile în care practic vaccinurile 'utilizează un virus slăbit sau o parte a virusului, sperând într-un răspuns din partea sistemului imunitar al organismului care să evolueze în direcția cea bună'.

Dar, pentru viruși cum sunt cei responsabili de gripă, care se mută rapid, specialiștii vor să obțină un răspuns eficace, care să blocheze atât tulpina utilizată în vaccin, cât și numeroase alte tulpini asociate, explică dr. Harrison.

Recent, virusologi britanici și elvețieni au anunțat descoperirea unui alt anticorp, F16, capabil să contracareze toți virușii de tip A responsabili de gripă, într-un articol publicat în revista americană Science, amintește AFP. AGERPRES