AGERPRES: Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care vă confruntați și cu ce rezultate?
Dr. Corneliu Toader: Între acestea se află hemoragiile subarahnoidiene de cauză anevrismală, hematoamele intraparenchimatoase la bolnavi care devin comatoși și care au ca și singură soluție pentru salvarea vieții intervenția chirurgicală; în afara patologiei vasculare se abordează patologia, tumorală cerebrală, patologia spinală tumorală și operăm cu foarte mult succes herniile de disc lombare care reprezintă o patologie foarte frecventă.

În cazul herniilor de disc bolnavul este complet reabilitat, aplicăm ca și tehnică chirurgicală microdiscectomia interlamară cu microscopul operator care ne permite lucru în siguranță și de foarte bună calitate la locul leziunii neurochirurgicale care este discul intervertebral herniat.

În ultimii ani patologia vasculară cerebrală a crescut ca frecvență. Acest lucru are două explicații: pe de o parte se pare că bolile vasculare cerebrale care țin de calitatea vaselor noastre sanguine cerebrale au înregistrat o creștere dată fiind alimentația, schimbarea stilului de viață, iar pe de altă parte în ultimul timp numărul investigațiilor care se efectuează pentru precizarea diagnosticului de certitudine au crescut și ele. Este vorba de rezonanța magnetică, computer-tomografia cerebrală, angiografia cerebrală cu sustracție digitală și este firesc să ni se pară că numărul acestor boli a crescut. Este de fapt un progres real în ceea ce privește diagnosticarea acestor boli.


AGERPRES: Care este incidența anevrismelor cerebrale de pildă?
Dr. Corneliu Toader: Anevrismele cerebrale au o incidență în marea majoritate a țărilor lumii de 7 la suta de mii de locuitori. Sunt două țări care au o incidență a anevrismelor mult mai mare decât media, 26 la suta de mii de locuitori, este vorba de Finlanda și Japonia. Se pare că alimentația este cea care favorizează o anumită structură, o anumită deteriorare a vaselor sanguine care permit dezvoltarea acestor anevrisme, există și o predispoziție genetică demonstrată pentru bolile vasculare cerebrale și pentru anevrisme în mod special.

O altă categorie de boli vasculare cerebrale cu care ne confruntăm sunt bolile vasculare ischemice. O boală vasculară ischemică înseamnă o lipsă de sânge întrun teritoriu deservit de un vas. Aceste boli sunt tratate în serviciul de neurologie când nu cuprind teritorii atât de mari încât să necesite intervenții chirurgicale. Când vasele ocluzionate sunt foarte mari, cum ar fi artera cerebrală medie, în această situație se produce o ischemie cu un efect pseudotumoral și noi putem face o craniectomie decompresivă, să 'decupăm' din osul cranian al pacientului, pentru a-i salva viața, urmând ca într-un timp ulterior să repunem voletul osos. Au fost multe cazuri care sau bucurat de succes. În toată Uniunea Europeană se procedează așa. Sunt statistici foarte importante care arată eficiența acestei tehnici, ea se utilizează și în traumatologia cranio-cerebrală, când apar contuzii cerebrale difuze care determină edem cerebral și poate salva viața pacientului.

Patologia tumorală este abordată și ea, este vorba de tumorile care țin de învelișurile creierului, cum ar fi meningioamele, așa numitele tumori extraaxiale care se operează cu foarte mult succes, în sensul că pot fi ablate fără a sacrifica țesutul cerebral adiacent și atunci refacerea bolnavului este completă. Marea majoritate sunt tumori benigne. Mai sunt tumorile maligne cerebrale care beneficiază de intervenție chirurgicală, iar apoi bolnavul este transferat către serviciile de oncologie.

Abilitatea de a trata un pacient depinde foarte mult de gradul de pregătire a medicului. Șansa pacientului este să dea peste un doctor onest și citit.


AGERPRES: Cât de importantă pentru institut este dotarea?
Dr. Corneliu Toader: Și dotarea este foarte importantă. Pentru a face neurochirurgie de nivel este foarte important să avem o dotare în ceea ce privește investigarea pacientului și aici foarte importante sunt computer tomograful, rezonanță magnetică nucleară și angiografia digitală cu sustracție, din fericire clinica noastră le are.

Pentru a opera un anevrism cerebral corect ai musai nevoie de o imagine foarte fidelă a vasului din care acest anevrism naște, pentru că practic intervenția constă în întreruperea fluxului de sânge dintre vas și anevrism, procedeu denumit cliparea anevrismului, cu respectarea vasului din care acesta naște.

Sunt însă probleme în ceea ce privește anumite dotări materiale. Chiar și noi în clinică am făcut toate diligențele pentru obținerea unei mese de operație pentru una dintre cele două săli de operație și o lampă scialitică, sper ca Ministerul Sănătății să răspundă favorabil acestei solicitări.

Clinica de neurochirurgie trece printr-un proces de renovare și reconsolidare, în acest context sau făcut și niște extinderi și o să avem nevoie și de dotări suplimentare pentru acest nou compartiment care se referă la Postoperator, Terapie intensivă, Camera de gardă și Serviciul de primiri urgențe.

Probabil că în viitorul apropiat va trebui să achiziționăm instrumentar neurochirurgical. Clinica are în dotare două microscoape operatorii foarte performante. Neurochirurgia aproape că nu mai poate fi concepută fără microscop operator, acesta asigură medicului o tehnică chirurgicală de finețe, foarte precisă și o bună lumină în câmpul operator.


AGERPRES: Ca medicație aveți tot ce vă trebuie?
Dr. Corneliu Toader: În general am reușit să aprovizionăm spitalul cu necesitățile de bază din punct de vedere al medicației atât pentru clinica de neurologie, cât și pentru cea de neurochirugie


AGERPRES: Cât de greu este să fii neurochirurg în condițiile actuale?
Dr. Corneliu Toader: Nu numai la noi, ci peste tot în lume un neurochirurg dedicat trebuie să studieze tot timpul. Cel puțin eu sunt un student cu temele veșnic neterminate. Cantitatea de material acumulată - și mă refer atât la tratatele de specialitate care apar, sunt cel puțin trei, patru edituri medicale care editează 10 - 15 tratate de specialitate pe an, dar și la alte publicații - este imensă. Un neurochirurg, în afara părților de patologie și de tehnică neurochirugicală, trebuie să stăpânească foarte bine tehnicile de investigații cu care lucrează, să știe să facă o interpretare de mare acuratețe a unei rezonanțe magnetice nucleare, mai bine decât o face imagistul, pentru că cel care operează trebuie să surprindă elementele de finețe, care să-i hotărască calea de abord, să-i facă abordul leziunii neurochirurgicale sigur, eficace, fără riscuri pentru pacient și fără sechele.

La ora actuală sunt cel puțin 10 - 15 reviste de neurochirurgie și neuroimagerie cerebrală și spinală pe care un neurochirurg trebuie să le consulte. Efectiv nu-ți mai rămâne timp pentru altceva.

Pacientul neurochirurgical nu numai că trebuie să scape cu viață, dar trebuie să scape și fără dizabilități. Din nefericire sechelele în neurochirurgie, distrucțiile, cerebrale nu mai pot fi corectate, celula nervoasă nu se mai divide la un an după naștere. Poate în viitor vom putea compensa anumite defecte care apar, se fac studii pentru celule stem neuronale.

Eu cred că medicina poate fi făcută de orice om cu o inteligență rezonabilă și care este dispus să muncească. Noblețea acestei profesii constă tocmai în dorința aceasta intensă, care vine dinspre doctor către pacient și anume aceea de a-l face bine.

Medicina nu este un domeniu care să fi fost deslușit până la capăt, cred că anul care urmează o să ne aducă un plus de cunoștințe în domeniul medical. Sunt încă în medicină lucruri fără explicație, boli al căror tratament încă nu ne satisface. Nu numai boala canceroasă este incurabilă, sunt și alte boli care se lasă cu sechele, cu decese.


AGERPRES: Care a fost cea mai grea intervenție?
Dr. Corneliu Toader: Cele mai grele intervenții au fost anevrismele de arteră bazilară pe care le-am făcut împreună cu profesorul clinicii, prof. dr. Leon Dănăilă. Artera bazilară este una din arterele de la baza creierului care este greu de abordat, care vascularizează trunchiul cerebral, de importanță vitală pentru organism.

AGERPRES: Ați pleca din țară?
Dr. Corneliu Toader: Dacă aș fi mai tânăr aș pleca în SUA. America este de departe țara care are o prețuire teribilă pentru valoare si care o și promovează, de aceea a ajuns atât de departe. AGERPRES