Managementul defectuos în privința proiectului de construire a Centurii Cluj Est Vâlcele - Apahida, ale cărui costuri au crescut cu 84%, de la 77,6 milioane de euro la 143 de milioane de euro, precum și mai multe nereguli legate de calitatea lucrării au dus la demiterea conducerii Regionalei Cluj a CNADNR de către ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi., transmite publicația Finanțiștii.

Creșterea conjugată a cursului leu/euro și a dobânzilor la lei pe piața monetară încarcă factura celor patru milioane de români care au luat credite, notează Ziarul Financiar.

Investitorii de pe bursă ar putea scăpa de impozitarea pe fiecare tranzacție în câștig, prevăzută în proiectul de modificare a Codului fiscal. Potrivit proiectului, investitorii vor fi scutiți de la depunerea declarațiilor fiscale trimestriale și de la plata trimestrială a impozitului pe profit, însă va fi introdusă reținerea unui impozit anticipat de 16% pe fiecare tranzacție în profit, scrie Puterea.

Investitorii și brokerii cer în cor de doi ani eliminarea declarațiilor trimestriale la fisc. Când în sfârșit au obținut asta, statul le cere să plătească 16% anticipat pe orice tranzacție cu profit chiar dacă pierderile din alte tranzacții pot fi mai mari. Fiscul nu poate spune câți bani a colectat în ultimii ani de pe bursă, notează Ziarul Financiar.

Banii europeni pentru pășunat primiți de către autoritățile locale în dauna fermierilor vor fi recuperați de către Comisia Europeană, promite comisarul Dacian Cioloș, relatează Adevărul.

Bursa de la Bucuresti a crescut cu 2,16%, in linie cu marile burse europene, dupa ce luni a atins cel mai redus nivel din acest an, insa cei mai multi investitori au continuat sa adopte pozitii de asteptare, astfel ca lichiditatea abia a depasit 9 milioane lei, scrie publicația Finanțiștii.

Bursa a înregistrat ieri prima creștere după nouă ședințe de scăderi consecutive care au redus valoarea indicelui BET cu 14,4%, anulând cea mai mare parte a câștigurilor investitorilor de la începutul anului, notează Ziarul Financiar.

Împărțeala banilor pentru agricultori în perioada 2014-2020 s-a cam terminat, României revenindu-i un plus de 3 miliarde de euro față de bugetul UE actual. Numai că nivelul subvențiilor tot nu va ajunge la ceea ce încasează agricultorii occidentali, chiar dacă totul se petrece pe o piață comună, unde se pune accent pe nealterarea condițiilor economice, scrie Puterea.

Într-un context economic precoce, sensibil turbulențelor externe, inițiativa ministrului economiei, Daniel Chițoiu, vine ca un duș rece asupra mediului de afaceri din România, scrie Capital.

Ministrul Economiei i-a tratat pe români ca pe copiii de grădiniță. S-a pierdut în explicații când adevărul e simplu: se dă energie preferențial.

Noua Lege a sănătății ar putea stipula ca produsele de tip fast-food și berea cu alcool să fie taxate suplimentar. Astfel, s-ar diminua găurile financiare din sistemul medical și s-ar îmbunătăți starea de sănătate a românilor.

Comisia Europeană a aprobat o listă cu mențiunile nutriționale și de sănătate care pot fi înscrise pe ambalajele produselor alimentare, producătorii având la dispoziție șase luni să-și adapteze practicile la noile cerințe. Totuși, multor alimente printre care iaurturile, ceaiul verde, mierea, prunele nu li s-au aprobat nici o mențiune nutrițională și de sănătate.

Daniel Chițoiu, noul ministru al economiei, debutează cu aceeași politică abordată și de predecesorii săi, aceea de a schimba conducerea companiilor de stat din subordine, inclusiv componența consiliilor de administrație, deși de un an de zile se vorbește despre management privat și administratori aleși prin criterii transparente.

România a pierdut în urmă cu trei ani ocazia unică de a avea o uzină Mercedes pe teritoriul ei. Nemții au ales în cele din urmă o mică localitate din Ungaria, unde au adus investiții de 1,2 miliarde de euro și 5.000 de locuri de muncă. Care au fost atuurile ungurilor în fața românilor?

Statul are o sursă de venit pe cât de neașteptată, pe atât de importantă - impozitul pe subvențiile date în agricultură, chiar și când este vorba de banii proveniți din fonduri comunitare. Culmea este că legile românești scutesc de la taxare ajutoarele, dar când este vorba de agricultură, regula nu se mai respectă, cel puțin pentru firme. Cine e 'băiat deștept' lucrează pământul 'pe persoană fizică' și rămâne cu subvențiile intacte, pentru că nici un guvern nu a îndrăznit să pună impozite țăranilor, că sunt votanți.

Gândul va prezenta, în zilele următoare, câțiva români despre care "țara" știe mai puțin, dar care se află în poziții-cheie de decizie în cadrul Comisiei Europene.

Statistica a anunțat ieri o scădere a PIB pe primul trimestru de doar 0,1% față de trimestrul IV din 2011, mai redusă decât se preconiza ca urmare a zăpezilor abundente care au blocat drumurile, au întârziat comerțul și au stopat construcțiile.

Privatizarea TAROM, anunțată ca obiectiv de noul ministru al transporturilor, Ovidiu Silaghi, nu se poate încheia până în vara anului viitor, întrucât FMI solicită Guvernului să respecte calendarul asumat privind listarea pe bursă a 20% din acțiuni și numirea unui mangement privat. Dacă în anii 2006-2008, Ministerul Transporturilor ar fi obținut între 500 și 600 milioane de euro pentru vânzarea pachetului majoritar deținut la TAROM, în prezent, Guvernul Ponta nu va putea obține mai mult de 200 de milioane euro, din cauza datoriilor și a pierderilor operatorului aerian.

Odată ratată încercarea de privatizare a CupruMin Abrud, "obiectivul" a fost complet secretizat. "Fără aprobare, exclus să intrați", ne spune "paznicul" intransigent, de strajă la bariera muntelui.

Leul a scăzut, ieri, față de euro, ajungând la un nou minim istoric, pentru a treia oară în această lună, deprecierea luând startul odată cu schimbarea Guvernului și fiind acutizată de situația europeană, inclusiv de alegerile politice din Grecia.