Potrivit unui comunicat transmis joi de MAE, decizia Executivului de la Roma, care a fost comunicată în cursul acestei zile părții române, reconfirmă nivelul de excelență al relației bilaterale de Parteneriat Strategic dintre România și Republica Italiană, marcată în anul 2011 de o dinamică importantă prin organizarea celui de-al doilea Summit Interguvernamental (30 mai), vizita la Roma a Președintelui României, Traian Băsescu, cu ocazia participării la ceremoniile dedicate celebrării Zilei Naționale și împlinirii a 150 de ani de la înfăptuirea Unității Italiei (2 iunie) și vizita de stat în România a Președintelui Republicii Italiene, Georgio Napolitano (15-16 septembrie 2011).

MAE subliniază că măsura are o semnificație aparte în contextul crizei economico-financiare care afectează întreaga Europă și reprezintă un factor favorizant pentru consolidarea relațiilor economice româno-italiene, potențate de prezența unei numeroase comunități românești în Italia și a unei semnificative comunități de afaceri italiene în România. Totodată, decizia reconfirmă contribuția membrilor comunității românești la dezvoltarea economică a Italiei.

Potrivit sursei citate, liberalizarea completă a pieței italiene a forței de muncă a reprezentat un subiect constant al dialogului politico-diplomatic, partea română reiterând permanent, atât în dialogul la nivel înalt, cât și în demersurile Ambasadei României la Roma pe lângă partenerii italieni, necesitatea eliminării restricțiilor aplicate lucrătorilor români, astfel încât aceștia să poată beneficia de aceleași drepturi ca și cetățenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, decizia Guvernului italian reflectă, pe deplin, poziția promovată la nivelul instituțiilor europene, cel mai recent prin Rezoluția Parlamentului European privind libera circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană adoptată la 15 decembrie 2011 și prin Raportul Comisiei Europene din 11 noiembrie 2011 referitor la funcționarea aranjamentelor tranzitorii privind libera circulație a lucrătorilor din România. Conform acestor documente, mobilitatea lucrătorilor în spațiul UE nu ar trebui considerată o amenințare pentru piețele muncii din statele membre, menținerea sau extinderea restricțiilor privind libera circulație a lucrătorilor având, de fapt, un efect negativ asupra economiei europene, se arată în comunicatul MAE. AGERPRES