AGERPRES: Domnule director ați trecut acum de majorat. De unde numele de STS?
MARCEL OPRIȘ: Serviciul de Telecomunicații Speciale a apărut pentru prima oară într-o hotărâre a CSAT din 18 decembrie 1992. Deci, au trecut 19 ani am trecut de majorat iar ulterior, din mai multe variante de denumiri posibile, numele a fost reiterat și păstrat în baza Legii 92 din 1996 privind organizarea și funcționarea STS ca instituție autonomă și independentă în panoplia instituțiilor din România.

AGERPRES: Faceți parte din sistemul național de apărare. Ce înseamnă conceptul de siguranță națională din perspectiva STS?
MARCEL OPRIȘ: Denumirea sistemului este mult mai complexă. Siguranța națională din perspectiva STS este de fapt acel atribut funcțional care este dat de lege. STS este încadrat în panoplia instituțiilor care concură la siguranța națională, dar aceasta este mult mai largă. Atribuții pe siguranță, securitate națională se duc până la autoritățile locale, într-o anumită perspectivă.

Noi considerăm că STS este o piesă necesară, are un rol bine definit, în anumite zone am putea spune că e chiar fundamentală, și când facem această afirmație ne gândim la faptul că este instituția înființată, mandatată de lege să asigure suportul de comunicații pentru autoritățile statului la toate nivelurile, atât autorități publice centrale, cât și locale. De asemenea, prin alte acte normative complementare sau suplimentare, a primit diverse atribuții care nu se regăsesc la alte instituții. Și atunci înseamnă că i se definește un statut puțin special în cadrul acesteia, respectiv există legea infrastructurilor critice - acolo avem un rol bine definit de a gestiona o parte din infrastructurile critice și de le menține pentru ceea ce înseamnă câteva funcții vitale ale statului.

Dacă ne uităm în Legea urgenței, se poate constata că de fapt sistemele de comunicații pe care le operăm noi sunt piese indispensabile în ceea ce înseamnă realizarea unor funcții de comandă și control pe timpul unor urgențe civile, crize și așa mai departe.

De asemenea, dacă citiți lista beneficiarilor prevăzuți de lege se poate constata că sunt nominalizate explicit câteva dintre instituțiile fundamentale ale statului român, respectiv Parlamentul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, administrația prezidențială, tot ce înseamnă sistemul judiciar din România. De asemenea, tot prin prisma siguranței naționale evoluțiile în plan tehnologic, nu numai la nivelul sistemului de comunicații național intern al țării, cât și la nivelul unităților utilizate de administrația publică centrală și locală, impun deja un alt fel de manifestări ale competențelor. Tot ce înseamnă procesarea automată a informațiilor a crescut extraordinar de mult, dacă până în anii 2000 în proporție de peste 90 la sută comunicarea instituțională și interinstituțională și în interiorul administrației se făcea îndeosebi prin a vorbi la telefon și a comunica hârtii scrise, și eventual la telefon comentai ce scrie în hârtii, în acest moment s-a făcut trecerea completă către mediul electronic.

Sigur, România nu este atât de avansată ca în alte țări dar am putea să presupunem că în acest moment peste 50 la suta din ceea ce înseamnă procesele de conducere din instituțiile publice utilizează sisteme electronice. Or, în acest moment, sarcina STS-ului devine cu atât mai importantă cu cât cea mai mare parte din mediul electronic de comunicare între instituții este în acest moment operat de către STS. Sunt foarte multe clădiri ale statului, peste 8.000, care sunt interconectate între ele, mai mult decât atât, trebuie să vă gândiți că publicul, cetățenii accesează diverse informații de la stat care trebuie preparate.

Deci, ca urmare, întrucât pentru prepararea acestor informații oferite publicului se utilizează sistemul de comunicații, vrând nevrând, modalitatea în care aceste comunicații funcționează, cât de protejate sunt informațiile, are un impact direct intre autoritățile statului și cetățeni.

Cam aici aș vedea eu rolul STS. Să nu uităm și faptul că o parte importantă din ceea ce înseamnă sistemele de comunicații ale instituțiilor din domeniul invocat de fapt folosesc resurse operate de către STS.

AGERPRES: V-ați confruntat vreodată cu atentate la securitatea domeniului pe care îl administrați? Cum preîntâmpinați astfel de probleme?
MARCEL OPRIȘ: Atentate propriu-zis nu au fost, cel puțin de când sunt eu director. Sigur, lucrurile evoluează, sunt într-o dinamică permanentă. În ceea ce privește pe domeniul nostru specific de activitate, nu am sesizat fapte care sa constituie propriu zis atentate. Dar, interpretând legea, constatăm că alte fapte de genul furturi, distrugeri intenționate sau neintenționate, le putem interpreta ca atentate. Nu aș putea să afirm și nu am fapte concrete care să mă facă să apreciez că există acțiuni intenționate la siguranța comunicațiilor. Repet, ceea ce ni se întâmplă și ni s-a întâmplat recent - furtul unei bucăți dintr-un cablu care trece printr-o canalizație a orașului, ține cel mai probabil de cultura și practicile care mai exista în România. Deci mai există furturi și așa mai departe, acțiuni intenționate de întrerupere cu scopul de a perturba funcționarea statului nu.

În schimb, lucrurile capătă o altă dimensiune în perspectiva informatizării masive a administrației. Constituim o parte importantă din suportul informatizării administrației, oferim chiar și suport pentru interfețele publice cu cetățeni și din această perspectivă ne preocupă foarte mult securitatea sistemelor informatice ale autorităților publice și îndeosebi efortul pe care noi îl oferim. Lucrurile aici pot căpăta o dimensiune de care dvs. ați pomenit pentru că, dacă sesizați, în acest moment este o adevărată modă ca să se atace sistemele autorităților.

Noi până acum, din fericire, dar poate și din teamă vizavi de reacție, nu ne-am confruntat cu astfel de fenomene. Câteva acțiuni izolate care au fost, am reușit să le înlăturăm, să le depistăm din timp. Chiar zilele acestea este de notorietate este ceea ce se întâmplă cu cardurile în sistemul bancar. Același lucru se poate întâmpla și cu informații pe care le dețin unele autorități publice.

Nu au existat asemenea tentative până acum, iar poveștile care s-au derulat de-a lungul timpului cu privire la scurgerea unor informații din bazele de date ale unor autorități au fost de fapt lucruri care s-au întâmplat din neglijența sau acțiunea voluntară a unor persoane care au fost depistate și ulterior înlăturate. Până acum, nu ne-am confruntat cu asemenea acțiuni, dacă ne vom confrunta, vom căuta să ne luăm măsuri într-un cadru legal existent și care se completează pe zi ce trece, ca să puteam avea mijloacele de reacție.

AGERPRES: Punctați principalele realizări, proiecte realizate sau la care STS a participat în anul care a trecut.
MARCEL OPRIȘ: În anul care se încheie acum una dintre cele mai sarcini pe care le-am avut a fost de fapt finalizarea, rafinarea, realizarea întregului suport pentru acest cadru de lucru imens privind schimbul de informații în cadrul subsistemului național Schengen. Aceasta a fost o principală realizare suntem mândri că am reușit să punem la dispoziția colegilor noștri din Ministerul de Interne și nu numai comunicațiile necesare pentru orice fel de acțiuni începând de la zona graniței și terminând până la schimbul de date în interior.

De asemenea, au mai fost câteva realizări deosebite cum ar fi reorganizarea întregului sistem de comunicații pentru autoritățile publice care și-au perfecționat sistemele informatice. Și aici mă refer îndeosebi la Ministrul Finanțelor Publice, care încheie anul cu o mare realizare care înseamnă practic o relație completă între mediul economic și Minister, sarcinile care ne-au revenit nouă în perspectiva instituției care asigură sistemul de comunicații necesar noi le-am îndeplinit cu succes.

Mai sunt câteva acțiuni mai interesante. Ne-am propus de exemplu să oferim suport complet de găzduire pentru sistemul național al Casei de Sănătate, și aici consideram ca e o mare realizare faptul că în acest moment sistemul național funcționează pe deplin într-una dintre clădirile STS, în calitate de gazdă, dar este operat și administrat integral numai de specialiștii Casei Naționale. Însă există o zonă în care noi ne-am implicat și anume relația între furnizorii de servicii ai Casei și sistemul informatic - am oferit interfețele de comunicare necesare și auditul și operarea unei părți de securitate a sistemului. Și noi credem că este o mare realizare faptul că în acest moment nu mai este necesar ca un medic sau o companie să meargă la sediul Casei județene pentru a depune documente semielectronice sau scrise și că sistemul funcționează cu un sistem complet electronic. În același timp credem că este o mare realizare că noi am reușit să ne impunem printre țările participante la un viitor proiect de mare impact pentru populație care înseamnă apel automat din mașină în caz de accident și ca am reușit să obținem o finanțare externă și că în acest moment suntem spre finalizare cu procedurile unui sistem cu care să începem să testăm procedurile operaționale și ceea ce se va testa aici se va transmite spre restul Europei ca un set de propuneri al României cu privire la manevrele care trebuie făcute sau la procedurile care trebuie urmate și recomandabile de a fi transformate într-un standard în Europa cu privire la acest tip de evenimente.
În principiu, cam acestea sunt, restul sunt în stare de normalitate, funcționarea continua a sistemelor îl considerăm ca pe o realitate de zi cu zi și ca pe un succes De fapt, de aceea suntem creați. Acestea au fost proiectele majore, nu au mai fost spectaculoase ca în alți ani, cu instalări de supersisteme, ci finalizarea și mentenanța lor - acesta a fost principalul obiectiv al anului 2011.

AGERPRES: Cum a afectat criza activitatea STS?
MARCEL OPRIȘ: Este greu de spus. Dacă discutăm despre misiunile pe care noi le-am asumat, noi întotdeauna ne calibrăm misiunile, dacă vreți, ținând seama și de resursele financiare. Principalul obiectiv a fost să asigurăm continuitatea funcționării sistemului, în condițiile resurselor bugetare alocate. Și aici avem două obiective: să nu scădem calitatea serviciilor la 112 din cauza lipsei unor resurse bugetare, fiindcă serviciul pe care noi îl întreținem ca primă interfață publică și sistem de comunicații, sistem informatic pentru celelalte forțe de sprijin, are mare impact asupra publicului - procesăm anual în jur de 5 milioane de apeluri reale- ceea ce de multe opri înseamnă foarte multe vieți salvate sau probleme acute ale persoanelor în ceea ce privește viața și proprietatea lor. Deci considerăm că menținerea standardului de calitate în această zonă constituie un succes în condițiile crizei economice.

De asemenea, sunt multe proiecte pe care am fi vrut să le derulăm, este o nevoie acută ca în acest moment comunicațiile să ajungă la toate autoritățile, inclusiv la cele locale, însă nu am reușit să realizăm aceasta în condițiile crizei. Nevoile urgente au fost acoperite.

Să sperăm că vor veni vremuri și mai bune.

AGERPRES: În acest context, cum apreciați bugetul pe anul viitor alocat STS?
MARCEL OPRIȘ: Este un buget asemănător cu bugetul anului 2011. Este mai scăzut decât în 2011, o să încercăm să ne descurcăm cu bugetul care este posibil să fie alocat în condiții de criză.

AGERPRES: Ce rol și-a asumat România în dezvoltarea proiectului e-Call? Ce costuri va presupune dezvoltarea acestui proiect în România și care ar fi beneficiile lui? Când ar urma sa fie implementat acesta?
MARCEL OPRIȘ: E-Call este în acest moment un proiect de cercetare european derulat de un ONG finanțat de Comisia Europeană parțial, iar parțial de țările respective. România beneficiază de o finanțare totală de 850.000 de euro, discutăm de finanțarea acordată STS - din care proiectul beneficiază, din care jumătate este finanțare de la bugetul de stat, jumătate finanțare europeană pură. Noi am utilizat mai întâi banii din finanțare europeană. De asemenea, în România mai sunt finanțate câteva companii care ar trebui să dezvolte diverse alte aspecte ale e-Call-ului. Deci spuneam că este un program de cercetare-dezvoltare care urmărește să stabilească cadrul în care acest serviciu va funcționa începând cu 1 ianuarie 2015. El este extrem de important. De la 1 ianuarie 2015 nu se va mai putea vinde nicio mașină nouă fără să aibă acest dispozitiv, deci va influența viața fiecărui posesor de autoturism.

De asemenea, probabil că într-un proces oarecare și mașinile care circulă vor avea cumva acces să-l instaleze, dar probabil că în perspectiva anilor 2020 se va ivi această obligativitate, ea este vitală pentru siguranța cetățeanului. Ea este de fapt subsumată unui pachet mai larg de tot ceea ce înseamnă securitatea transportului. Este destinat să salveze. Dacă totuși măsurile de securitatea transportului nu conduc la evitarea unui accident, în acest caz mai intervine acest mijloc. Cu această finanțare noi facem sistemul 112 din România gata pentru a primi apeluri de e-Call, deci nu mai avem ce investiții să mai facem, el rezolvă toate problemele tehnice sau preparativele tehnice care erau necesare sistemului 112 din România ca să primească apelurile indiferent cine le-ar genera pe teritoriul României. Sigur, mai sunt probleme de rezolvat, în alt parte, încă nu s-a terminat. Faptul că noi rezolvăm problemele platformei tehnice 112 din România, nu înseamnă și rezolvarea problemei.

Mai sunt probleme cu operatorii, mai este nevoie de implicarea de autorități de reglementare, trebuie făcute rețelele de comunicații publice ca să suporte aceste date, sunt probleme nenumărate. Da, să sperăm că în cei doi-trei ani rămași până la obligativitatea ca serviciul sa funcționeze, este suficient timp. Din punct de vedere al importanței de imagine, faptul că România este în acest moment sincron cu alte opt țări care sunt vârful de lance în testarea și implementarea acestui sistem de securitate cetățenească, are o valoare intrinsecă foarte mare. România nu mai este codașa Europei. Asta este dacă vreți valoarea adevărată a proiectului. Sigur, noi la momentul în care vom implementa proiectul vom fi tot în topul țărilor europene datorită faptului că, reamintesc, sistemul 112 din România are o situație particulară.

Practic, este unul dintre sisteme din Europa unitar ca tehnologii, ca proceduri de lucru, unitar ca instrumente utilizate și acel moment sistemul e-Call implementat în România de fapt va fi un serviciu universal. Nu depinde de cine recepționează apelul, el va fi tratat universal pe întreg teritoriul țării pentru orice fel de cetățean și agenție. Eu zic că aici stăm foarte bine.

AGERPRES: Sunt șapte ani în București, șase ani în restul țării în ce privește serviciul 112. Cum ați califica prestația serviciului 112 în această perioadă?
MARCEL OPRIȘ: Serviciul 112 din România este o reală poveste de succes pentru ceea ce înseamnă implementarea unui serviciu public. În acești 7 ani scurși, problemele nu au fost puține, începând de la acomodarea unui mod de lucru unitar pentru toate agențiile care sunt datoare să intervină, acceptarea faptului că toți suntem în serviciul cetățenilor. Sigur, ar trebui să reamintesc că 112 este un ansamblu foarte mare care cuprinde foarte multe instituții.

Ar trebui să știe toată lumea că, în acest moment, 112 are o interfață publică care în acest moment este operată de STS, are dispecerate la principalele agenții care trebuie să intervină, începând cu ambulanța, care are numărul cel mai mare de cazuri, poliția, pompierii cu SMURD-ul în interior, dar nu numai atât. Jandarmeria are la rândul său sarcini pe ordine publică, pe protecția cetățenilor, mai există mediul care poate primi apeluri. Deci, practic, în acest moment, prin modul în care prinse în interiorul 112 instituțiile responsabile cu diverse evenimente de urgență din România, este complet acoperitor pentru problemele de viață ale oamenilor. Și Salvamontul este conectat la 112, ca o resursă suplimentară. Din această perspectivă a fost un drum destul de lung, însă a existat o voință extraordinară a tuturor factorilor implicați și practic sistemul 112 românesc, după ce platforma românească a fost operaționalizată, în 2 ani de zile a funcționat cu motoarele în plin.

Avem în acest moment aproape 6 ani de zile în care orice fel de apel a putut fi tratat cu maximă responsabilitate și cu maximă rapiditate. S-au mai întâmplat lucruri extraordinar de interesante în acest timp, sistemul public al cetățenilor pentru cazuri de urgență s-a perfecționat și din punct de vedere al dotărilor.

Aș vrea să remarc programul derulat al Ministerul Sănătății cu ambulanțe și ambulanțele de diverse tipuri atât cele din SMURD cât și cele din dotarea Ambulanței. Sunt zone în care chiar suntem în prima linie europeană și a lumii, gândiți-vă că avem ambulanțe din care persoanei așezate i se transmit toate datele vitale la spital. Între ambulanțe și spitalele din jur există un schimb, o corespondență de informații electronice pentru a căuta cea mai bună oportunitate, locul în care bolnavul să fie dus, locul disponibil. Sistemul este dublat de un sistem de telemedicină care, cu mândrie o spun, este operat parțial tot de STS și care înseamnă transmisia de date, de informații și chiar de imagini între diverse unități spitalicești de urgență pentru un tratament cât mai bun acordat unui posibil pacient. Deci, eu zic că sistemul a evoluat foarte mult, iar faptul că gradul de încredere al cetățenilor, mulțumirea cetățenilor per ansamblul sistemului, diferențiat de la instituție la instituție, ajunge undeva la 90 %, este grăitor.

Sigur, sunt și nemulțumiți, parte dintre nemulțumiți provin de fapt dintre cei care au sunat pentru diverse probleme și au fost refuzați pentru a fi deserviți sau au fost îndrumați în altă parte. În opinia mea, acesta este un bun câștigat în cei șase ani de zile și cred că puține procese și fenomene la nivelul societății s-au derulat cu atâta rapiditate și totuși cu atât de mult succes.
Pe de altă parte, nu a fost atât de simplu, gândiți-vă că veneam dintr-o o infrastructură analogică, veche, în care se discuta la telefon se țineau evidențe pe registre pe hârtie și am trecut direct în epoca informatizată fiindcă mai trebuie subliniat ceva - de fapt cvasimajoritatea suportului tehnic pe care funcționează toate agențiile din România care acordă urgențe se derulează prin intermediul specialiștilor STS - este obligația de înființare, dezvoltare, menținere de către STS - și în privința aceasta există o cooperare bună. El de fapt funcționează ca un sistem unitar unde sunt incluși toți actorii și opinia noastră - că maniera în care cetățenii primesc suport de aici este bună de respectat și de luat ca model în toate domeniile vieții social-economice. Aceasta este opinia mea.

AGERPRES: La anul vor fi alegeri. Care sunt atribuțiile STS și ce soluții au propus specialiștii dvs. pentru raportarea prezenței la vot și pentru împiedicarea votului multiplu?
MARCEL OPRIȘ: STS nu are nici un fel de atribuții la alegeri decât să le dea voie angajaților sau să nu le dea voie să voteze , glumesc evident. Deci nu avem atribuții propriu zise. În schimb, ca organizație profesională a statului, și nu îmi amintesc să existe alta cu atribuții similare, în ultimii ani am tot fost chemați de cei care organizează alegeri. Știm cine organizează alegeri - AEP, Ministerul de Interne, Guvernul etc.

Am fost solicitați să oferim servicii care ne sunt în competență sau pe care putem să le furnizăm mai eficient cu diverse ocazii electorale. Sigur, de aici până la a propune diverse modalități de perfecționare a cadrului de derulare a alegerilor n-a fost decât un pas, nu am ce să fac dacă nu există în alt loc competență și imaginație.

Pe de altă parte, specialiștii STS au fost mânați doar de dorința lor ca simpli cetățeni de a vedea că lucrurile evoluează în România. Este o mare ambiție aici. Sunt peste 1.000 de ingineri care lucrează la STS și trăiesc în această Românie Au varianta să plece în altă țară și vor fi superapreciați sau pot să rămână aici și să contribuie și ei la progresul societății. Și istoria a început cu furnizarea unor comunicații. Înainte, toate comunicațiile din secțiile de vot erau asigurate ad-hoc sau cum se putea descurca fiecare, nimeni nu știa, erau nenumărate situații în care practic secțiile de vot erau practic izolate, acești oameni foloseau mijloace personale de comunicații, nu-i găseau, motivau că nu au bani. Nici nu se gestiona foarte bine. Deci mai întâi mijloace de comunicații care evident că nu au fost ale STS, au fost soluții comerciale, doar că de data aceasta au fost gestionate unitar. Atât: 'Înființează, desființează, poftim un telefon, vorbește cu președintele Biroului Electoral Județean'. Ulterior, am propus la solicitarea acestor autorități care organizează alegerile o mai bună raportare a prezenței la vot. Și prezența la vot până în 2008 dacă vreți era o chestiune ușor prozaică, adică cineva spunea 'cam atâția au fost', cineva zicea 'da, cam atâția au fost', și ceea ce se spunea pe parcursul unei zile nu bătea niciodată cu ce era seara, deci erau informații ipotetice. Și atunci noi am propus ca prin intermediul unui suport tehnic cine se pricepe să poată să primească date mai precise. Care este implicarea STS sau cum putea STS să deturneze această situație când un președinte de secție de vot primea un telefon de pe care, la un anumit interval, dădea un anumit SMS către un sistem informatic care era operat de Biroul Electoral Central și acolo se adunau datele. Noi am oferit telefonul și i-am spus cum se poate face și am oferit suport ca toate aceste comunicații să funcționeze în timp real. Asta a fost tot. Și, ca urmare, dacă ați sesizat la alegeri, diferențele au fost minore față de ceea ce se raporta pe parcursul unei zile și final sa ajuns la precizii incredibile de genul la o rundă de alegeri aproximarea pe timpul alegerilor a fost atât de buna pe timpul zile încât diferența a fost de câteva mii de alegători în câteva zeci de mii de secții de vot. Nu e simplu.

Sigur, propunerea ce mai șocantă ca propunere tehnică, dar sigur că nu este atributul nostru să o implementăm, a fost propunerea noastră la o solicitare făcută în 2009 pentru încercarea evitării unor fenomene care se întâmplă la alegerile din România. Se suspectau voturi multiple, adică persoane care votează de mai multe ori, se suspectau voturi ale persoane care nu aveau dreptul să voteze. Noi am făcut doar o propunere tehnică dacă cineva și-a însușit-o sau nu, asta este o altă problemă. Îmi amintesc că la alegerile din 2009 nu a fost însușită din varii motive.

Ulterior totuși, AEP ca să testeze posibilitatea de a perfecționa alegerile, ne-a invitat și alături de el și de alte organisme, dar în principal AEP-ul, s-a experimentat în 4 colegii o variantă de informatizare avansată a alegerilor care de altfel e prevăzută așa și într-un proiect de lege care circulă în Parlament și care se numește chiar informatizarea proceselor electorale și în care am testat posibilitatea ca într-un colegiu, cu ținta de a se expandata la nivel național, practic tot ce se întâmplă în secția de vot sau operațiuni care se întâmplă în secția de vot, să fie cunoscute celor care gestionează alegerile.

În România, gestionarea alegerilor o face președintele secției de vot, BEJ și BEC. Și atunci sau făcut 4 teste în 4 colegii. Primul lucru care s-a demonstrat a fost că se pot face în România și nu cu costuri exorbitante, cu costuri rezonabile, al doilea că s-au depistat o serie de fenomene: vot cu carte de identitate declarată furată, vot exercitat de unii cetățeni care nu aveau drept de vot, dar care s-au prezentat la secția de vot și au vrut să voteze și li s-a spus 'Da dar, dumneata ai o hotărâre judecătorească definitivă prin care ți se interzice dreptul de a vota 4 ani de zile'. Or lucrurile acestea se întâmplă. Și atunci întrebarea este dacă ne așteptăm să fie aceasta un fenomen de masă sau simpla încălcare a prevederilor Constituției cu o persoană care nu are drept de vot o interpretăm ca fiind o fapta care alterează desfășurarea alegerilor. Atât am făcut noi, nimic altceva. De aici până la a justifica pierderea sau câștigarea unor alegeri de către cineva prin prezența STS-ului, mi se pare că trecerea de la normalitate la paranoia. Faptul că unii nu sunt în stare să aibă succes la electorat și justifică prin faptul că noi am acordat un suport tehnic, făcând referire la un cadru legal în care funcționăm în care este implicat și Parlamentul și CSAT, deja mi se pare o exagerare. E o dovadă de slăbiciune a celor care încearcă să justifice. Eu cred că modul în care gândim și metodele pe care le-am propus noi pentru viitor, acestea vor fi. Nu știu dacă în 2, 3, 5 ani, dar România se îndreaptă acolo.

De altfel, la AEP s-a derulat un studiu finanțat din bani externi și care duce la aceeași concluzie - că asemenea sisteme trebuie implementate, că trebuie odată rezolvată definitiv problema modului în care este evidențiat, înregistrat și comunicat votul real al cetățeanului, și că el puțin în interiorul secțiilor de votare acest lucru trebuie rezolvat. Ceea ce s-a făcut avea o valență mult mai mare. La terminarea alegerilor, în prezența celor 5 membri ai comisiei, se deschideau urnele de vot, se numărau voturile, se completa un proces verbal pe hârtie și în același timp unul electronic. Și cel electronic după semnare și după verificarea și confruntarea cu cel scris și verificarea tuturor grilelor dacă sunt corecte sau nu, dacă buletinele rămase sunt câte trebuie, în secunda următoare era în sistemul informatic al AEP. Și atunci gândiți-vă cât de repede s-ar ști rezultatul unor alegeri și că practic este imposibil să mai falsifici rezultatul unor alegeri.

Noi am avut o surpriză la o rundă de alegeri că într-o anumită secție de vot, în care erau prezenți mai mult sau mai puțin toți actorii implicați, toate partidele și organizațiile interesate, o parte din membrii biroului electoral al secției de vot au refuzat să completeze electronic procesul verbal și să-l trimită către AEP. Și atunci întrebarea firească din partea AEP-ului a fost următoarea: intenționați cumva să-l modificați pe cel de hârtie: de ce nu-l transmiteți, că noi o să ne uităm și o să le comparăm.

Deci STS nu este implicat, dacă vedeți că scrie în vreo lege sau în vreo Hotărâre de Guvern că solicită serviciile noastre, le dăm. Noi ne prezentăm ca cetățeni obișnuiți la vot în speranța că democrația din România va avansa, nu am vrut decât să o accelerăm, atâta tot.

AGERPRES: Aveți un mesaj pentru români cu prilejul Zilei STS?
MARCEL OPRIȘ: Nu aș vrea să dau un mesaj politic. Aș vrea însă să mă fac mesagerul tuturor specialiștilor instituției și chiar avem specialiști. Dacă cei peste o mie de ingineri și informaticieni care au ales să muncească în condițiile României in criză pentru statul român și pentru cetățenii români sunt încă aici, atunci am vrea să transmitem și noi acest mesaj de încredere că împreună putem să mergem mai departe.

Pe de altă parte, îi rog să fie convinși că tot ce se întâmplă aici, în instituție, se întâmplă numai în interesul lor, în interesul cetățenilor, în scopul eficientizării administrației, în scopul furnizării de servicii pentru - cele prevăzute de lege prin 112 - și totul se întâmplă numai și numai respectând legea.

Și le doresc multă sănătate și să aibă multă răbdare, exact cum au răbdare și specialiștii STS care oricând ar putea să plece a doua zi și să muncească pe salarii de două ori mai mari. Ne punem întrebarea ce-i mână la luptă și pe o parte dintre ei mândria de a lucra pentru cetățenii lor și, dacă vreți, conștiința patriotică. AGERPRES