Într-un interviu acordat AGERPRES, Orban a precizat că nu ar fi logic ca România să contribuie la capitalizarea de 200 de miliarde de euro convenită de statele Uniunii Europene, la Consiliul European din 8-9 decembrie, în condițiile în care Bucureștiul se află deja într-un acord stand-by cu FMI, dar ministrul a recunoscut că, în acest moment, nu există nimic semnat în acest sens.

De asemenea, Leonard Orban a vorbit și despre absorbția fondurilor europene, context în care a reclamat întârzieri pe care le provoacă Autoritatea Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) procesului de absorbție a banilor europeni.

Pornind de la statutul său de tehnocrat, ministrul a recunoscut că Guvernul are nevoie de mai mulți specialiști, fie tehnocrați, fie înregimentați politic.
În interviu, ministrul Afacerilor Europene nu a evitat să vorbească nici despre strategia sa de păstrare a economiilor personale.

AGERPRES: Referitor la cel mai recent Consiliu European, deciziile care s-au luat acolo cum rezolvă criza de încredere de pe piețele financiare, acum, când țările Uniunii Europene au tot mai mari probleme în asigurarea finanțărilor, având în vedere că deciziile de la Bruxelles sunt cu aplicare din a doua jumătate a anului 2012, din anul 2013? E nevoie de măsuri urgente, așa s-a tot spus.
Leonard Orban: În măsura în care piețele financiare nu se vor calma, există riscul să fie necesară luarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt. Pentru că pe termen mediu și pe termen lung, după părerea mea, deciziile care au fost luate la Consiliul European din 8 și 9 decembrie sunt foarte importante și vor asigura o schimbare radicală în ceea ce privește modalitatea în care vor fi conduse politicile macroeconomice în statele membre și modul în care va funcționa Uniunea ca un tot. În ceea ce privește măsurile pe termen scurt, s-au luat anumite decizii, deci pe de-o parte, această decizie de intrare în vigoare a mecanismului european de stabilitate mai devreme decât era prevăzută, la mijlocul anului 2012, de asemenea, asigurarea acelui plafon de 500 de miliarde de euro, care să fie permanent asigurat astfel încât să poată să se recurgă la el în situația în care anumite state membre nu fac față unor dificultăți. De asemenea, este vorba și de o contribuție suplimentară a statelor membre, atât din zona euro, cât și din afara zonei euro, la Fondul Monetar Internațional, contribuție care ar urma să fie utilizată, dacă anumite state membre se confruntă cu dificultăți. Deci sunt niște măsuri pe termen scurt care au fost luate. Întrebarea este dacă sunt sau nu suficiente. Nu exclud ca aceste măsuri (pe termen scurt - n.r.) să nu fie suficiente și să fie nevoie de măsuri suplimentare. E un punct de vedere care e împărtășit de multă lume și pe care multă lume consideră că ar putea să fie necesare.

AGERPRES: Cred că o planificare există, un plan B, un plan de rezervă. Ce alte măsuri suplimentare s-ar mai putea lua?
Leonard Orban: Sunt diferite opțiuni. Sunt foarte multe formule care au fost discutate. Nu le-aș putea numi un plan B, ci le-aș numi opțiuni care vor putea fi luate de diferite instituții europene. De exemplu, o implicare mai activă a Băncii Centrale Europene. Dar, repet, aici, vorbim de o instituție independentă, care are propria politică și trebuie să respectăm această independență a Băncii Centrale Europene. O altă formulă este fixarea unei sume nelimitate în ceea ce privește atât Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară cât și în ceea ce se va transforma Mecanismul European de Stabilitate și, în măsura în care nu vei mai avea o țintă fixată de 500 de miliarde sau 1.000 de miliarde, ci practic nelimitat, poți să pui la dispoziție diferitelor state membre aflate în dificultate sume importante, în măsura posibilului, ar putea conduce la calmarea piețelor. Mai e și opțiunea eurobondurilor, dar și aceasta este o opțiune pe termen mediu, nu imediat, pentru că există o discuție dacă emiterea de eurobonduri nu încalcă prevederile actualului tratat și asta presupune o modificare a tratatului (UE - n.r.). Deci sunt multe discuții pe această chestiune, diferite formule care sunt discutate, deocamdată ele au fost respinse de anumite state membre, în principal de Germania, dar nu numai. Rămâne de văzut, eu sper că măsurile luate la Consiliul European vor fi suficiente, că, dincolo de evoluțiile pe termen mediu și pe termen lung, cele pe termen scurt vor fi favorabile. Dar nu putem exclude posibilitatea să fie luate măsuri suplimentare pe termen scurt. (...) Deciziile pe termen mediu și pe termen lung, așa cum au fost formulate, vor fi transformate în prevederi de acord, care vor fi și ele negociate și, după aceea, agreate și semnate - se dorește să fie semnat acordul interguvernamental în martie, anul viitor și după aceea va fi procesul de ratificare în parlamentele statelor participante la acord.

AGERPRES: Ați menționat contribuția țărilor UE la FMI. Și domnul președinte, și dumneavoastră ați spus că România, fiind în acord cu FMI, nu contribuie la acest nou fond...
Leonard Orban: Da, am spus că ar fi ilogic ca unui stat care se află într-un program de asistență macroeconomică financiară să contribuie cu fonduri la această instituție, în condițiile în care, chiar dacă nu primește fonduri, are cumva un acces în anumite condiții la fondurile acestei instituții. Dar, deocamdată, chestiunea aceasta nu apare nicăieri scrisă, dar din dialogul pe care l-am avut cu diferite instituții comunitare, nu se pune în momentul de față problema ca România să contribuie cu sume la FMI.

AGERPRES: Dar nu este exclus?
Leonard Orban: Nu putem exclude acest lucru, pe termen scurt și pe termen mediu este improbabil, este foarte puțin probabil. Pe termen lung, nu putem exclude această participare cu fonduri la această instituție internațională.

AGERPRES: Ce garanții sunt oferite de liderii europeni și ai țărilor membre ale UE că aceste măsuri decise vor fi implementate? Pentru că și la Consiliul European precedent s-a vorbit despre acea decizie ca băncile-mamă să nu-și retragă banii din subsidiarele din afara zonei euro, cum e și cazul României, dar nu s-a semnat nimic. Sunt incertitudini, nu se mai vorbește de încă o Inițiativă de la Viena.
Leonard Orban: Știu, dar există o implicare a Autorității Bancare Europene, care, în strânsă legătură cu băncile centrale din statele membre, identifică mijloace prin care să păstreze acest nivel de expunere a băncilor din zona euro în statele non-euro. Există în momentul de față un dialog, există încercări ca decizia luată la nivelul Consiliului European, la nivelul șefilor de stat și de guvern din statele membre, să fie pusă în practică. În ce măsură va mai exista un acord Viena II e dificil de spus în momentul de față, dar sperăm ca pe baza deciziilor luate să se găsească o formulă astfel încât să fie menținut acest nivel de expunere.

AGERPRES: Domnule ministru, uitându-mă pe declarația dumneavoastră de avere, postată pe site-ul MAEur, am văzut că economiile vi le păstrați în euro, la bănci din România, cu capital românesc, austriac. Aveți încredere în sistemul bancar, în băncile din România în continuare?
Leonard Orban: Bineînțeles că am încredere. E foarte important să știm care e situația sistemului bancar românesc, acest sistem este solid, Banca Națională a României a aplicat niște reguli prudențiale chiar mai stricte decât prevederile la nivel comunitar, fapt care a garantat o anumită soliditate, atât a băncilor românești, atâtea câte au mai rămas, cât și a filialelor băncilor din zona euro prezente pe piața românească. Sigur, asta nu înseamnă că am putea fi scutiți de orice fel de risc în condițiile în care situația externă, situația din diferite state membre ale Uniunii Europene se va deteriora în continuare. Dar rămân încrezător, nu mă sperie în niciun fel acele scenarii care au fost create privind posibilitatea spargerii zonei euro, posibilitatea dispariției zonei euro sau chiar a dispariției monedei euro. E puțin probabil, pentru că - ce am putut constata cu ochii mei, pentru că l-am însoțit pe președintele Băsescu la reuniunile Consiliului European din martie 2010 și până prezent - am putut constata voința liderilor europeni de a lua măsurile necesare pentru protejarea zonei euro.

AGERPRES: Deci nu aveți de gând să vă convertiți economiile din euro în alte monede, în dolari?
Leonard Orban: Nu, pentru că, în general, avuția mea nu e la nivelul celor care câștigă din diferența de curs, din diferite operațiuni în care utilizează diferența de curs. Și în condițiile astea sunt la fel ca ci care au o anumită sumă de bani și o țin în bancă, deci diferențele de curs probabil vor fi relativ limitate, dacă nu intervin anumite accidente și în condițiile alea e puțin probabil să intervină prăbușiri semnificative.

AGERPRES: Dar pe leu pariați?
Leonard Orban: Sigur, și leul arată în momentul de față suficient de bine. Eu nu sunt specialist, eu sunt simplu cetățean, v-am răspuns la ultimele două întrebări ca simplu cetățean care are niște bani la bancă. Leul pare destul de solid în momentul de față, au fost semne încurajatoare. Eu sper ca acele condiții externe să nu se deterioreze în continuare atât de mult ca și leul să fie afectat.

AGERPRES: Leul e totuși legat de euro.
Leonard Orban: Bineînțeles, există o legătură foarte strânsă. Dar dacă tot m-ați întrebat, ca simplu cetățean aș recomanda celor care au o anumită sumă de bani în general să aplice principiul ouălelor în mai multe coșuri. Și să nu uite că există acea protecție pentru deponenți, plafonul de 100.000 de euro, care e un element important și de care trebuie să se țină cont.

AGERPRES: Ca să încheiem subiectul economiilor dumneavoastră personale, nu ați ocolit în mod deliberat, cu obstinație, băncile grecești, bănuiesc, nu? Am văzut că nu aveți bani în băncile românești cu capital grecesc.
Leonard Orban: Deciziile de alocare a diferiților bani au fost luate cu mult timp înainte să se vorbească, să putem constata criza grecească, deci nu au fost legate de această situație. Mai ales că banii am început să-i depun la diferite bănci cu mult înainte de a începe a se manifesta efectiv criza din Grecia.

AGERPRES: Domnule ministru, să ne întoarcem la deciziile de la Consiliul European, unde România a acceptat o decizie uniformă: deficit structural de maximum 0,5% din PIB și datorie publică de maximum 60% din PIB. Noi avem condiții diferite de cele ale Germaniei, Franței, Italiei, care au alte posibilități de dezvoltare, au alte mijloace, angrenaje. Poate România să stea în același coș cu Italia, Franța, în același cadru restrictiv și să aibă aceleași șanse de dezvoltare ca ale acestor țări?
Leonard Orban: E clar că întrebarea dumneavoastră e bazată pe puncte de vedere foarte diferite, inclusiv la nivelul specialiștilor. Sunt unii care spun că da, se poate, sunt alții care spun că am avea nevoie de deficite mai mari, pentru a ne putea dezvolta. Sunt economist, după părerea mea, poți să te dezvolți inclusiv având deficite mici sau chiar surplusuri în măsura în care ești capabil să utilizezi eficient banii pe care îi ai la dispoziție. În plus, un lucru foarte important: să nu uităm că și acum, în perioada 2007-2013, și foarte probabil în perioada următoare, 2014-2020, România va beneficia de sume importante, ca fonduri nerambursabile, care pot fi utilizate în dezvoltare, în timp ce statele dezvoltate nu beneficiază de asemenea sume, ele sunt contributori net la bugetul UE. Deci este un element pe care nu trebuie să-l scăpăm din vedere, sunt sume care ajută la dezvoltarea economică. Să vă dau un exemplu, anul acesta o parte importantă a creșterii economice a Poloniei este datorată unei utilizări a fondurilor comunitare, atragerii unor sume importante de la bugetul Uniunii Europene. În plus, o sănătate a finanțelor, o așezare pe alte baze, baze mai bine structurate, a economiei românești este în favoarea dezvoltării. Și tocmai de aceea, părerea mea este - mă refer strict economic, nu mă refer la aspectele politice a spune 'Nu' acestui acord interguvernamental ar însemna practic să te marginalizezi, ar însemna să te pui la marginea Uniunii Europene. Uitați-vă ce dezbateri au loc în Marea Britanie și ce economie are Marea Britanie! În măsura în care suntem capabili să luăm decizii inteligente de politici macroeconomice, chiar și cu un deficit limitat sau chiar și cu surplus, am putea să continuăm dezvoltarea într-un ritm rapid.

AGERPRES: Domnule ministru, enumerați-ne trei avantaje și trei riscuri cu privire la aderarea noastră la acest acord interguvernamental.
Leonard Orban: Din punct de vedere economic, am punctat. Din punct de vedere politic, este fundamental. Este o linie roșie a politicii pe care o avem, de a evita apariția unei fragmentări în interiorul Uniunii Europene. A nu ne ralia la această inițiativă înseamnă practic nu numai să ne marginalizăm, ci să ne transformăm real într-un club de mâna a doua în interiorul Uniunii Europene. Ne dorim așa ceva?!

AGERPRES: Nu, dar dumneavoastră nu puneți problema avantajelor intrării în acest pact, ci a dezavantajelor rămânerii în afara lui.
Leonard Orban: Nu, nu am spus asta, pentru că anterior v-am răspuns la întrebarea avantajelor economice. Sunt avantaje - să-ți așezi economia pe baze sănătoase. În anii '90, suedezii au întreprins măsuri foarte dure, măsuri extrem de nepopulare. Cei care au întreprins măsurile alea au fost dați de-o parte imediat. Abia acum, când a început criza, lumea a înțeles cât de important a fost că la un anumit moment au existat persoane care au avut forța să întreprindă aceste măsuri. Și acum cei care pe vremea aia erau considerați nu cei mai nepopulari, ci culmea lipsei de nepopularitate, în momentul de față sunt văzuți din altă perspectivă. Uitați-vă cine are surplus în anul acesta: Suedia. E un exemplu relevant, cum că așezând economia pe alte baze, venind cu principii bugetare sănătoase, poți să continui să te dezvolți. Uitați-vă la Polonia, alt exemplu care ne arată foarte clar că poți să te dezvolți neavând deficite bugetare foarte mari. Principalul avantaj din punct de vedere economic este că ești mai conectat, asiguri convergența cu ce se întâmplă la nivelul celorlalte state membre, asiguri reala convergență a economiei românești cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană.

AGERPRES: Domnule Orban, dar poate nu excludeți și anumite riscuri ale aderării la acest pact. Există și riscuri, pentru că și când conduci o mașină, ai într-o parte accelerația și în cealaltă parte frâna?
Leonard Orban: Nu aș vorbi de riscuri neapărat, ci de anumite limitări. În momentul de față, în format 26, deci fără Marea Britanie, dacă se va merge cu formula aceasta de acord interguvernamental, vor fi niște limitări din punct de vedere juridic și din punct de vedere al aplicării diferitelor măsuri. Vă dau două exemple... În primul rând, pe acord interguvernamental nu vei putea folosi instituțiile comunitare pentru urmărirea implementării diferitelor măsuri pe care le ai în acord și asigurarea rolului pe care îl are Comisia Europeană, de gardian al Tratatelor. În al doilea rând, noi instituții. Chiar dacă reduse, sub o formă sau alta, riști să adaugi anumite structuri suplimentare la ceea ce există în momentul de față. Și ar putea să existe o duplicare a eforturilor, o anumită competiție. Și tocmai de aceea e de evitat acest scenariu, ar fi extrem de util ca Marea Britanie să se alăture acestui demers și, până la urmă, dintr-un acord interguvernamental, să intrăm pe modificarea tratatelor Uniunii. În primul rând, la asta mă refer, ca limitări. Sigur că se poate discuta de chestiunea că, în momentul în care vei fi obligat să ai un deficit structural de 0,5% sau surplus, anumite măsuri va fi mai greu să le iei și va trebui să fii foarte atent asupra cheltuielilor pe care le ai în buget. Dar, până la urmă, dacă o vom face, vom avea capacitatea să o facem, va fi un salt calitativ extrem de important. Dar ca să o facem, va trebui să continuăm reformele structurale. Este esențial ca, pentru a ne încadra în acest deficit structural de 0,5% sau să atingem surplusul, e nevoie să continuăm reformele structurale, să așezăm economia românească pe baze mult mai sănătate, mai performante.

AGERPRES: Spuneți că trebuie să continuăm reformele structurale, dar, aș vrea să vă întreb, Guvernul din care faceți parte exclude în totalitate noi măsuri de austeritate comparabile cu cele din 2010 - tăieri drastice de salarii, disponibilizări, taxări suplimentare la pensii - pentru că nu puteți tăia pensiile?
Leonard Orban: Ați văzut proiectul de buget pentru 2012, nu există asemenea chestiuni, ci inclusiv sunt avute în vedere anumite ajustări pe plus de salarii și pensii și creșterea anumitor cheltuieli, dar în măsura în care situația externă ne va permite. Oricum avem obiectivul de a atinge deficit bugetar zero în 2013. A spune că aplicarea viitorului acord interguvernamental, pact fiscal, așa cum arată în momentul de față situația, în mod clar nu va conduce la modificări, la tăieri de salarii, de pensii, tăieri drastice ale altor cheltuieli absolut necesare. Ca să te încadrezi într-o anumită disciplină bugetară, trebuie să evaluezi fiecare cheltuială în parte și până la urmă să vezi în ce măsură se justifică, în ce măsură nu se justifică. Nu exclud ca în viitor anumite cheltuieli să fie tăiate, dar din zona în care, repet, nu ar exista justificarea sau doar o justificare parțială a anumitor cheltuieli.

AGERPRES: Domnule Orban, ați fost negociator-șef pentru aderarea la Uniunea Europeană, în cazul pactului de guvernanță fiscală ce poate România să mai negocieze până la semnarea documentelor?
Leonard Orban: Aici e un exemplu foarte clar. Ce ar fi însemnat să stai de-o parte. Fiind acolo, la masa în care se discută și se vor discuta, se va negocia fiecare articol al acestui acord interguvernamental, vei putea să ridici sensibilitățile, să pui pe masă diferitele probleme pe care le ai. De exemplu, una dintre chestiuni se referă la ceea ce spuneați anterior, nivelul de expunere a filialelor băncilor din zona euro, menținerea nivelului de expunere, dar ține, mai degrabă, de un proces mai larg, procesul de recapitalizare a băncilor. O altă chestiune, în ce măsură se dorește să se ajungă la o armonizare a standardelor sociale. Iarăși, e o discuție unde există anumite puncte de vedere ale părții române. O altă discuție ține de impozitarea directă, în ce măsură și până unde se va merge cu acest proces, vorbim de o coordonare a politicilor fiscale sau de o armonizare a acestor politici fiscale, care poate să conducă o coordonare sau impozite similare sau identice în statele membre. Aici, fiind prezent la masa discuțiilor, poți să-ți ridici obiecțiile pe care le ai și în măsura în care ai parteneri cu poziții similare, poți să te opui introducerii unor asemenea prevederi sau să propui anumite prevederi. Deci, încă o dată, prin această chestiune se subliniază cât este de important faptul că nu ești în afara jocului, că ești la masa unde se discută și se iau decizii.

AGERPRES: Domnule ministru, dumneavoastră sunteți ceea ce se numește un tehnocrat, neafiliat politic, sunteți membru al Guvernului fără să fiți membru al vreunui partid de la guvernare. Ar mai fi și domnul Predoiu în situația dumneavoastră. Ar fi mai eficient sau mai slab un guvern al României compus în totalitate de tehnocrați, cum e în Italia cabinetul Monti? Mai ales în anul electoral 2012.
Leonard Orban: N-aș vrea să apară cumva că îmi țin partea și tocmai de aceea ar fi o intervenție subiectivă. Dincolo de întrebarea dumneavoastră, avem nevoie de mai mulți profesioniști, fie că sunt membri de partid sau sunt tehnocrați, în zonele în care se iau decizii importante. Avem nevoie de expertiză, avem nevoie de profesionalism peste tot, pentru că dacă nu înțelegem că trebuie avem mai mult decât e în momentul de față, ne va fi foarte greu să modernizăm România.

AGERPRES: Referitor la absorbția fondurilor europene, ce semnale aveți de la Comisia Europeană pentru reluarea cererilor de rambursare pe proiectele europene?
Leonard Orban: Sperăm ca săptămâna asta să avem câteva vești bune în ceea ce privește acest proces, sperăm să putem relua transmiterea de cereri de rambusare către Comisie, dar e probabil ca această reluare a cererilor de rambursare să se facă gradual. Deci, program cu program, etapizat, nu toate programele unde procesul a fost întrerupt vor fi reluate în același moment.

AGERPRES: Câți bani avem blocați în momentul acesta?
Leonard Orban: Noi am avea să transmitem Comisiei Europene cereri de rambursare de aproximativ 600 de milioane de euro - nu aș zice bani blocați - dar pregătite să fie transmise Comisiei Europene și în funcție de asta ne vom plia.

AGERPRES: În procesul acesta de verificare a achizițiilor publice în programele europene, cum calificați activitatea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, pentru că este o instituție care nu vă este subordonată, dar are un rol atât de important în sistemul acesta?
Leonard Orban: E clar că în momentul de față s-au făcut anumiți pași înainte, dar mai sunt necesari și alții. Am schimbat arhitectura sistemului, am introdus niște reguli mai dure, dar constatăm apariția unor blocaje serioase la nivelul instituției despre care vorbeați și trebuie clar ca, dincolo de regulile dure și clare noi, să reușim și să fluidizăm întregul proces, pentru că rezolvăm, pe de-o parte o problemă, a suspiciunilor care planau până acum asupra corectitudinii licitațiilor, dar pe de altă parte ne lovim cu altă problemă - avem blocaje la nivelul ANRMAP-ului și se produc întârzieri majore în sistem.

AGERPRES: În ce constau blocajele acestea?
Leonard Orban: Nu există capacitate suficientă să fie procesate cererile, formularele care sunt transmise de diferite autorități contractante.

AGERPRES: Ați stat de vorbă cu doamna Cristina Trăilă, președintele ANRMAP?
Leonard Orban: Am stat de nenumărate ori de vorbă doamna Trăilă. Subiectul a fost abordat de mai multe ori inclusiv la nivelul unor ședințe de guvern, în ideea identificării problemelor care conduc la întârzierile majore care există în momentul de față.

AGERPRES: Guvernul urmează să ceară Comisiei Europene realocarea de fonduri între programele operaționale. De unde veți cere să se ia și unde veți cere să se ducă banii?
Leonard Orban: Mai aveți un pic de răbdare, pentru că vom discuta miercuri în Guvern, va fi o primă discuție pe acest subiect.

AGERPRES: În ce stadiu se mai află codul acela de conduită pe care l-ați anunțat când ați preluat mandatul.
Leonard Orban: E pregătit să intre în Guvern săptămâna viitoare. E foarte important de spus că nu o să venim cu reglementări noi, dar codul va fi un ghid extrem de util pentru cei care lucrează în sistem și pentru beneficiari, ca să se vadă ce este permis de legislația actuală și ceea ce nu este permis de legislația actuală. În plus, dorința noastră este ca în 30 de zile de la intrarea în vigoare a acordului să avem semnată o declarație pe proprie răspundere a tuturor persoanele care lucrează în structurile care gestionează fondurile comunitare, că respectă prevederile vizând incompatibilitățile și conflictele de interese. Noi luăm prevederi legale, care de multe ori nu sunt cunoscute.

AGERPRES: Și cum l-ar fi "ajutat", domnule ministru, de pildă pe fostul ministru al Muncii, Botiș, să nu intre în situația aceea?
Leonard Orban: Nu mă refer la cazul Botiș, ci mă refer în general, că sunt situații diferite în gestiunea fondurilor comunitare în care personalul vede foarte clar în ce situații s-ar putea afla în cazul în care, să zic, nu respectă anumite prevederi. Deci, cred că e un îndreptar foarte util.

AGERPRES: O parte din activitatea de tranzacționare a certificatelor de emisii de carbon are legătură și cu Ministerul Afacerilor Europene. Din perspectiva MAEur, când am putea reintra în schemele de tranzacționare?
Leonard Orban: Colegii de la Ministerul Mediului cunosc mai în detaliu evoluția acestui dosar, pentru că ei l-au gestionat îndeaproape, dar sperăm că undeva în cursul anului viitor. AGERPRES