AGERPRES: Ce pași concreți s-au făcut pentru deblocarea dosarului Schengen?

Traian Igaș: După cum cunoașteți, la reuniunea Consiliului JAI din 22 septembrie 2011 nu s-a obținut unanimitatea necesară adoptării deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne, iar președinția poloneză a amânat votul.

În mod evident, ne-am confruntat cu o situație de blocaj din partea a două state membre, care au ignorat toate regulile existente și faptul că România a îndeplinit criteriile necesare pentru a deveni stat membru.

Cu toate acestea, în perioada care a urmat acestui Consiliu, autoritățile române au continuat demersurile și dialogul politic, atât cu Olanda, cât și cu Finlanda, în vederea identificării unei soluții acceptabile pentru ambele state.

Aș dori să menționez faptul că în data de 13 octombrie 2011 au avut loc noi dezbateri în Parlamentul European, cu ocazia cărora s-a transmis un puternic mesaj de susținere a aderării celor două state, România și Bulgaria. În acest fel, Parlamentul European a reconfirmat atitudinea constructivă și foarte principială cu care a abordat în mod constant acest subiect.

Mai mult decât atât, cu ocazia Consiliului European din 23 octombrie 2011, președintele Consiliului European, domnul Herman van Rompuy, a solicitat introducerea în Minuta reuniunii a unei declarații care subliniază necesitatea ca, până în luna decembrie 2011, să se găsească o formulă adecvată de compromis, care să permită aderarea celor două state la spațiul Schengen în cursul anului 2012.

AGERPRES: Ministrul Imigrației din Olanda a anunțat că țara sa va bloca intrarea României și Bulgariei în Schengen până când cele două noi membre ale UE o vor convinge că fac progrese în combaterea corupției. Pe de altă parte, ministrul de Interne din Finlanda, Paivi Rasanen, a anunțat că este de acord cu intrarea României în Schengen, dar în două etape: mai întâi cu frontierele maritime și aeriene și apoi cu cele terestre. Cum comentați declarațiile oficialilor din cele două state?

Traian Igaș: Referitor la argumentele invocate de către reprezentantul statului olandez, aș dori să reamintesc că România a realizat progrese substanțiale în domeniul justiției și în combaterea corupției. Acest fapt este confirmat de cele două rapoarte ale Comisiei Europene publicate în 2011, care marchează intrarea reformelor din domeniul justiției într-o etapă în care procesul nu mai poate fi deturnat de la finalitatea sa, fiind plasat pe un trend pozitiv, ascendent, iar ireversibilitatea rezultatelor obținute nu mai poate fi pusă în discuție.

Pe de altă parte, ne bucură și apreciez ca bine-venită flexibilizarea poziției Finlandei, care merge în sensul compromisului identificat de președinția poloneză a UE. Vom continua discuțiile cu omologii finlandezi pentru a ajunge la o soluție definitivă în acest dosar, în cel mai scurt timp posibil.

AGERPRES: Urmează Consiliul European, iar săptămâna viitoare se va desfășura Consiliul pe Justiție și Afaceri Interne (JAI). Dacă la Consiliul European se va ajunge la un acord politic privind intrarea României și Bulgariei în Schengen, credeți că la Consiliul JAI va fi adoptată propunerea avansată de Franța și Germania privind intrarea în două etape în Schengen? Ce așteptări aveți?

Traian Igaș: Așteptăm cu foarte mare interes lucrările Consiliului European, când problematica aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi, cred, reluată și analizată la cel mai înalt nivel. Sper că liderii europeni vor ajunge la un acord în această privință care să recunoască eforturile celor două state. Cred că se va da un semnal serios Consiliului JAI, în sensul obținerii unui compromis acceptat de toate părțile implicate.

AGERPRES: Legat de dosarul Schengen, Opoziția a cerut demisia dvs., a ministrului de Externe și chiar a ministrului Justiției. Cum explicați întârzierile în acest dosar? Puteau fi ele evitate, într-o oarecare măsură?

Traian Igaș: Reamintesc faptul că Ministerul Administrației și Internelor a întreprins toate demersurile necesare în vederea atingerii obiectivului legat de aderarea la spațiul Schengen.

Așa cum am mai spus, blocajul la care asistăm în prezent nu are legătură cu normele juridice sau cu regulile existente la nivelul Uniunii Europene. Poziția exprimată de cele două state a ignorat atât prevederile Tratatului de Aderare la UE, cât și aspirațiile firești ale cetățenilor României.

Cred că opinia celor două state are legătură mai degrabă cu situația europeană actuală și este influențată de criza economică, contextul geopolitic al schimbărilor din statele nord-africane, precum și cu o presiune migratorie foarte mare la care sunt supuse frontierele externe ale Uniunii.

AGERPRES: În acest moment, România dispune de un corp polițienesc capabil să răspundă nevoilor în materie de asigurare a protecției cetățeanului, atât din punct de vedere logistic, cât și al resurselor umane?

Traian Igaș: România are polițiști buni, care își desfășoară activitatea în slujba legii și a cetățeanului. Ceea ce facem noi, la nivelul ministerului și al celorlalte structuri cu rol managerial, este să ne asigurăm în permanență că acest corp polițienesc este bine organizat și bine pregătit, atât profesional, cât și logistic, pentru misiunile pe care le desfășoară. Degeaba ai polițiști buni, dacă nu îi folosești cum trebuie pentru siguranța societății. Aici este rolul factorului managerial să facă lucrurile să funcționeze cât mai eficient. Și o să vă spun ce am realizat în mediul rural. Până în acest an, serviciul polițienesc la sate funcționa după reguli instituite în urmă cu zeci de ani. În 1969, mai precis. Atunci au fost puse bazele "posturilor de miliție comunale" ai căror lucrători, deși aveau ca principale atribuții prevenirea și combaterea criminalității, aveau atribuite prin lege și sarcini privind securitatea statului.

Ei bine, niciun stat din Uniunea Europeană nu mai are astfel de structuri. După cum știți, în Europa, poliția este organizată pe regiuni și doar în puține cazuri este desemnat un polițist care să-și desfășoare activitatea într-o localitate rurală. La fel am făcut și noi: am scos polițiștii din posturile de poliție de la țară și i-am integrat într-un sistem de patrulare permanentă, pentru că oamenii au nevoie de polițiști în stradă, nu în birouri. Am păstrat câte un polițist în fiecare comună, pentru a desfășura, preponderent, activități specifice polițistului de proximitate: cunoașterea populației, consiliere, aplanarea unor stări conflictuale, soluționarea petițiilor.

Activitățile de patrulare și intervenție la evenimentele sesizate sunt realizate în acest moment de polițiștii din dispozitivul de siguranță publică. Deși noul concept a fost operaționalizat recent, avem deja multe semnale pozitive. În urma analizei rezultatelor obținute în luna octombrie 2011, comparativ cu luna septembrie 2011 - când s-a finalizat procesul de operaționalizare a secțiilor de poliție rurală - putem constata că numărul infracțiunilor sesizate a scăzut cu 4,5%, cel al infracțiunilor contra persoanei cu 9% și al furturilor cu 4%. Au crescut prinderile în flagrant cu 9,7%, au scăzut ultrajele comise asupra polițiștilor cu 54%, iar sesizările cetățenilor din mediul rural prin apelarea numărului de urgență 112 au scăzut cu 10,8%.

Această măsură pe care am luat-o pentru zona rurală avantajează și cetățeanul, care este astfel mai protejat, dar și polițistul, care are acum un program de muncă bine determinat. Observ că numai pe unii politicieni îi nemulțumește și nu am altă explicație decât aceea că fie nu au înțeles despre ce e vorba, fie au nostalgia orânduirilor comuniste.

Dar nu numai reorganizarea serviciului polițienesc din mediul rural a fost în atenția noastră în acest an, ci și reconfigurarea sistemului de ordine publică din zona urbană. Proiectul nostru, aprobat în CSAT, care vizează eficientizarea serviciului polițienesc în orașele cu peste 20.000 de locuitori, este analizat în grupuri de lucru împreună cu reprezentanți ai administrațiilor publice locale. Nu ne grăbim, pentru că vrem ca această măsură de descentralizare să mulțumească toate părțile implicate în proces, iar transferul competențelor în domeniul ordinii publice și al circulației rutiere să conducă în mod real la consolidarea poliției locale.

Spuneam mai devreme că avem polițiști bine pregătiți, dar întotdeauna este loc de mai bine. Vreau să cred că schimbările pe care le-am inițiat în ceea ce privește procesul de învățământ, de formare și pregătire continuă, instruirea managerilor de poliție își vor arăta roadele în viitorul apropiat. Sper să se adopte cât mai curând noul Statut al polițistului și Ghidul carierei, pentru ca polițiștii să-și vadă drepturile și responsabilitățile construite pe baze corecte.

AGERPRES: Cum comentați rezultatele MAI în lupta anticorupție, ținând seama de două aspecte - a crescut numărul celor acuzați de corupție chiar din cadrul ministerului, dar a crescut și numărul perchezițiilor și acțiunilor Poliției?

Traian Igaș: Sunt două lucruri diferite. A crescut numărul celor acuzați de corupție, pentru că a crescut eficiența acțiunilor DGA. Iar această realitate este consemnată în rapoartele Comisiei Europene. Regret că unii politicieni, precum Victor Ponta, și câțiva ziariști-trompetă interpretează lucrurile pe dos. Oare pe vremea guvernărilor PSD-iste, când nu exista această Direcție, menită să asigure un mediu integru în instituție, nu existau polițiști corupți?

A doua chestiune la care faceți referire, faptul că a crescut numărul acțiunilor Poliției, are următoarea explicație: am cerut structurilor MAI să acționeze cu prioritate pentru combaterea grupurilor infracționale. Acest lucru a presupus desfășurarea de măsuri complexe, care, în unele cazuri, s-au finalizat cu instituirea unor măsuri preventive asupra unui număr însemnat de persoane, în cea mai mare parte membri ai structurilor specializate în fraudarea bugetului general consolidat al statului. Necesitatea de a recupera pierderile financiare cauzate bugetului de stat, prin asigurarea recuperării prejudiciului identificat și scoaterea din circuitul ilegal a bunurilor ce fac obiectul infracțiunilor, a condus la instituirea de măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și numerar cu valori însemnate.

AGERPRES: Cum s-a desfășurat procesul de restructurare în minister și în ce măsură ați colaborat și cu sindicatele?

Traian Igaș: Procesul de restructurare și reorganizare a fost unul transparent, iar sindicatele au participat la discuții pe tot parcursul. Eu am cerut în permanență maximă obiectivitate în procesul de evaluare a personalului, astfel încât în sistem să rămână cei pregătiți și care pot face față cerințelor. Responsabilitatea punerii în aplicare a criteriilor de restructurare revine șefilor de unități. În ceea ce privește colaborarea cu sindicatele, am observat că unii lideri sindicali au preferat să facă politică la televizor în loc să vină să discutăm ce e mai bine pentru oamenii pe care pretind că îi reprezintă. Cei care au venit cu propuneri pertinente au găsit înțelegere la noi. Vă dau un exemplu: am preluat preluat de la sindicate propunerea de a face parte din comisiile de examinare, dar și ideea ca absolvenții instituțiilor de învățământ din MAI să nu mai plătească taxele de școlarizare, dacă părăsesc sistemul.

AGERPRES: Referitor la activitatea Poliției române și la reglementările ce privesc acest domeniu, în ce stadiu se află noul Cod rutier și în ce măsură va contribui acesta la creșterea siguranței în trafic, ținând cont și de numărul foarte mare de accidente rutiere cu victime înregistrate pe șoselele din România?

Traian Igaș: Dincolo de mediatizarea amplă a unor evenimente rutiere, vreau să menționez că, potrivit statisticilor Poliției, în ultimii trei ani a scăzut numărul accidentelor de circulație și, implicit, numărul victimelor. Sunt măsuri concrete pe care Poliția Rutieră le-a dispus în ultima perioadă pentru a crește gradul de siguranță rutieră.

Am cerut prezența efectivă în stradă a polițiștilor de la circulație și am dispus măsuri ferme împotriva celor care, printr-o conduită în afara legii, pun în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

Proiectul noului Cod rutier se află, în prezent, în analiză la Comisia juridică a Senatului. Propunerile de înăsprire a legislației rutiere sunt susținute de reprezentanții Poliției, care participă activ la definitivarea proiectului de act normativ. Vorbim despre măsuri care, odată adoptate prin noul Cod rutier, vor conduce la creșterea siguranței circulației. Propunem înăsprirea regimului juridic pentru fapte precum conducerea vehiculelor sub influența alcoolului, viteză necorespunzătoare și reintroducerea măsurii anulării permisului de conducere, când se comit mai mult de două abateri într-un an pentru anumite fapte precum consumul de alcool sau depășirea vitezei legale. Avem pregătite măsuri și pentru polițiști, nu numai pentru conducătorii auto, și mă refer la dotarea mașinilor de la circulație cu sisteme video, astfel încât să descurajăm și să combatem faptele de corupție, dar și comportamentul agresiv al unor șoferi.

AGERPRES: Bugetul MAI pentru 2012 este mai mic decât cel din 2011. În ce măsură răspunde acesta nevoilor ministerului?

Traian Igaș: Desigur că orice conducător al unei instituții își dorește un buget cât mai mare, dar, având în vedere contextul economic actual, pot să spun că bugetul alocat MAI răspunde nevoilor instituției. Trebuie să menționăm faptul că noul buget a fost dimensionat având în vedere că Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară - ANCPI nu mai este structură componentă a ministerului.

AGERPRES: Ați declarat recent că bugetul pe 2012 asigură plata salariilor și proiectelor desfășurate de minister. Despre ce proiecte este vorba? Ce investiții aveți cuprinse în buget?

Traian Igaș: Așa cum am mai spus, suma alocată în proiectul de buget pentru MAI asigură plata salariilor pentru anul viitor, acordarea indemnizațiilor pentru persoanele aflate în concediu de creștere a copilului, plata contribuțiilor și cotizațiilor la organismele internaționale și sumele necesare pentru cei care vor solicita azil în România.

Se va asigura finanțarea proiectelor derulate cu Banca Mondială pentru fondurile structurale, precum și pentru proiectele dezvoltate pe Facilitatea Schengen.

În cadrul proiectului de buget pe anul 2012 figurează ca priorități anumite investiții, cum ar fi achiziționarea laboratorului de date genetice pentru Poliția Română și consolidarea sediilor la nivelul inspectoratelor județene. AGERPRES