"România face parte din UE și NATO și este vecin direct al Ucrainei. Avem, prin urmare, de realizat o mulțime de proiecte pe termen lung, scurt și mediu. Avem nevoie de dialog politic, de consultări politice pe probleme europene și de proiecte economice transfrontaliere. Avem nevoie ca societățile noastre să se deschidă una față de alta, să stimulăm contactele interumane, investițiile și interconectivitatea rețelelor energetice. De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să utilizăm fondurile europene pentru proiecte trilaterale între România, Ucraina și Republica Moldova", a explicat oficialul român.

Întrebat cu privire la existența unor obstacole sau neînțelegeri în calea acestor proiecte, ministrul român de externe a apreciat că orice problemă ar trebui soluționată prin dialog politic. "Avem instrumentele necesare pentru a rezolva orice dificultate în relațiile bilaterale. Trebuie să dăm dovadă de mai multă ambiție și creativitate, pentru a putea angrena cele două țări într-un nou capitol al istoriei. Nu putem schimba geografia, nu putem schimba trecutul, însă putem modela împreună un viitor comun în această regiune", a subliniat oficialul român.

În legătură cu o posibilă exploatare comună a petrolului și gazelor naturale în zonele anterior disputate, dar a căror situație a fost reglementată printr-o decizie a Curții Internaționale de Justiție în anul 2009, Baconschi a explicat că România, în calitate de membru fondator al OCEMN (Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră), susține ferm cooperarea dintre toate țările riverane la Marea Neagră. "Credem, de asemenea, că am putea explora în comun posibilitățile de cooperare în acest sector al energiei. Securitatea energetică este un sport de echipă", a remarcat Baconschi.

Solicitat să se pronunțe în legătură cu efectele cazului fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko asupra perspectivei de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană, ministrul român a pus accent pe necesitatea unui sistem judiciar independent și pe importanța unei reforme a acestui sistem, care să garanteze un proces corect pentru fiecare cetățean.

Întrebat care este poziția României privind modalitatea de soluționare a dosarului transnistrean, Baconschi a explicat că România dorește ca Republica Moldova să se apropie mai mult de UE și, în acest sens, pledează cauza europeană a Republicii Moldova la Bruxelles și în toate celelalte capitale ale statelor membre. În ceea ce privește conflictul transnistrean, a spus Baconschi, am dori să vedem rezultate concrete în urma reluării negocierilor în format 5+2. Acesta este formatul corect și avem nevoie și de garanții privind integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova. 'Este un conflict înghețat, o relicvă a Războiului Rece, o durere de cap pentru întreaga regiune și un anacronism. Avem nevoie, deci, să mergem mai departe, iar noi încurajăm nu doar discuțiile în format 5+2, ci și un un dialog direct între Chișinău și Tiraspol", a precizat oficialul român.

Referitor la comunitatea românească din Ucraina, șeful diplomației române a spus că Bucureștiul percepe această comunitate ca pe o punte între cele două țări. Membrii acestei comunități trebuie să își manifeste în viața de zi cu zi loialitatea totală față de Ucraina, ca stat independent. 'Cu toate acestea, ne-am dori să vedem că Ucraina se apropie de standardele europene, de cadrul legal și de recomandările Consiliului Europei, protejând dreptul minorității române de a-și păstra identitatea, limba și tradițiile, așa cum se întâmplă cu minoritatea ucraineană din România. Prin urmare, situația minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România reprezintă un element foarte important al dialogului nostru. În prezent, suntem nerăbdători să reluăm sesiunile de lucru ale Comisiei interguvernamentale care se ocupă de problemele minorităților", a declarat Baconschi.

"Am oferit minorității ucrainene din România dreptul de a fi reprezentată în mod automat în Parlament. Activitățile lor sunt finanțate din bugetul public și există școli ucrainene. Putem îmbunătăți unele aspecte punctual, însă există foarte multă bunăvoință și deschidere. Încă o dată, ar trebui să vedem cele două comunități ca pe o punte de legătură între țările noastre", a subliniat Baconschi. AGERPRES