Șeful diplomației române a afirmat că Bucureștiul și Kievul trebuie să aibă dorința reală de a impulsiona relațiile bilaterale. Ministrul Baconschi a vorbit despre modul în care proiectul Bâstroe afectează relația dintre cele două state și a propus soluții la problemele cu care se confruntă minoritățile română și ucraineană din cele două țări.

Totodată, referindu-se la situația politică de la Kiev, ministrul Baconschi și-a exprimat speranța că autoritățile ucrainene vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept.

Agerpres: Cu prilejul ultimelor contacte bilaterale dintre părțile română și cea ucraineană, Bucureștiul a reliefat necesitatea creării unei atmosfere de încredere între cele două state. Poate România relansa relația cu Ucraina? Ce ar trebui făcut pentru aceasta, atât la București, cât și la Kiev?
Teodor Baconschi: Tratatul politic de bază din anul 1997 fixează ca elemente definitorii ale relațiilor dintre România și Ucraina buna vecinătate și cooperarea. România și Ucraina s-au angajat să acționeze pentru construirea unei bune vecinătăți autentice, pentru soluționarea problemelor bilaterale, moștenite sau apărute în timp, folosind ca metodă cooperarea. România se pronunță constant pentru dezvoltarea cooperării și parteneriatului cu Ucraina nu numai în plan bilateral, ci și în afaceri europene, regionale și globale. Realizarea aspirațiilor europene ale Ucrainei este o platformă pe care relațiile bilaterale româno-ucrainene pot atinge o treaptă superioară. Este o concluzie care s-a degajat inclusiv din convorbirile de la București cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, Konstantin Grișcenko, în luna mai. Cred că ar trebui ca și în România, și în Ucraina, să existe dorința reală de a impulsiona relația bilaterală în două direcții: de sus în jos, adică de la nivelul autorităților centrale către cele locale, dar și de jos în sus, adică de la nivelul societății către nivelul central. Este genul de abordare pe care România l-a testat cu succes în trecut, în alte situații.


Agerpres: Au rămas câteva dosare nesoluționate în relațiile româno-ucrainene. Unul dintre ele este CIM Krivoi-Rog. Există pași de răspuns ai părții ucrainene?
Teodor Baconschi: România a investit foarte mult în acest proiect. Ne menținem interesul pentru identificarea, prin consultări și negocieri, a unei soluții concrete, acceptabile, de recuperare a acestei investiții. Suntem deschiși să studiem alternative. Soluția care se va contura în final trebuie stabilită de comun acord, prin negocieri între statele interesate, deoarece investițiile și lucrările la CIM Krivoi Rog s-au realizat în baza unor acorduri interguvernamentale.

Agerpres: Cum afectează relația bilaterală proiectul Bâstroe?
Teodor Baconschi: Proiectul Canalului de navigație de mare adâncime în sectorul ucrainean al Deltei Dunării pe estuarul Bâstroe creează o serie de probleme legate de protecția mediului, semnalate și reținute de structurile create în baza unor convenții internaționale la care România și Ucraina sunt părți. Noi cerem vecinilor noștri ucraineni să respecte obligațiile ce le revin ca parte la aceste acorduri internaționale.

Agerpres: Ați putea puncta care sunt principalele probleme ale minorităților - a celei române în Ucraina și a celei ucrainene în România?
Teodor Baconschi: Problemă care se regăsește constant pe agenda întâlnirilor dintre România și Ucraina, la toate nivelurile. Principiul urmărit și pe care îl dorim consacrat și în cooperarea cu Ucraina este acela ca minoritatea română din Ucraina și minoritatea ucraineană din România să se bucure de drepturile specifice în conformitate cu normele europene și internaționale, la aceleași standarde. În acest sens, România se pronunță pentru analizarea fără prejudecăți a modalităților prin care poate fi îmbunătățită situația minorităților română și ucraineană, în scopul sprijinirii acțiunilor ce vizează păstrarea și afirmarea identității lor culturale, lingvistice și religioase. Există un format mixt de cooperare între România și Ucraina în problematica minorităților - Comisia Mixtă - care trebuie utilizat mai bine, cu bună credință și deschidere.
România si-a asumat încă din perioada anilor ‘90 promovarea politicilor de sprijinire a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale de pe teritoriul său, precum și instituționalizarea cadrului legislativ în domeniu conform standardelor europene. Constituția României asigură, din oficiu, un loc de deputat pentru fiecare minoritate națională, inclusiv pentru cea ucraineană. În structura Guvernului României funcționează un departament - Departamentul pentru Relații Interetnice - care gestionează problematica minorităților naționale. Minoritățile naționale beneficiază de fonduri importante din bugetul de stat pentru realizarea proiectelor lor identitare. În abordarea chestiunii minorităților naționale, noi plecăm de la premisa că aceste comunități care conviețuiesc în România constituie o bogăție culturală și socială, chiar și economică. Respectându-le drepturile acestor concetățeni, ne respectăm pe noi înșine și, în final, devenim mai puternici și mai emancipați. Suntem gata oricând să le împărtășim vecinilor și prietenilor ucraineni tot ceea doresc în acest domeniu.
Spun aceasta pentru că suntem la curent cu problemele cu care se confruntă cetățenii ucraineni de origine română din Ucraina, fie că este vorba de accesul neîngrădit la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea corespunzătoare a activităților culturale, precum și a mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, lipsa reprezentării parlamentare, sau de retrocedarea proprietăților care au aparținut organizațiilor comunității românești. Ne preocupă în particular practicile sistematice de influențare a etnicilor români din unele zone ale Ucrainei de a se declara 'moldoveni'.

Agerpres: Kievul vorbește despre problema acordării în masă a cetățeniei române locuitorilor din nordul Bucovinei. Care sunt dimensiunile reale ale acestui fenomen, câte mii de pașapoarte au fost acordate?
Teodor Baconschi: Cetățenia română se acordă și se redobândește pe baze juridice transparente, integral aliniate legislației europene și internaționale, cum ar fi Convenția europeană privind naționalitatea (6 noiembrie 1997). Principiile pe care se bazează procesul sunt abordarea individuală, la cerere și solid motivată și nediferențierea etnică sau pe criterii geografice.
Statistic, din 1991, nu au fost aprobate mai mult de 170.000 de cereri de redobândire a cetățeniei române, solicitate dintr-un număr semnificativ de state. Cele mai multe solicitări de redobândire a cetățeniei române au venit din Republica Moldova, dar și din Israel sau din alte state occidentale. Numărul solicitărilor primite de la cetățeni ucraineni pentru redobândirea cetățeniei române în baza procedurii simplificate amintite nu justifică importanța și conotațiile acordate acestui subiect în Ucraina, inclusiv în mass-media ucrainene.
Statisticile Eurostat (din 2008) relevă că România este printre statele UE care acordă cele mai puține cetățenii raportat la populația țării.

Agerpres: Când și în ce modalitate va fi finalizat dialogul privind micul trafic la frontieră?
Teodor Baconschi: Acordul interguvernamental privind micul trafic la frontieră între România și Ucraina este în negociere din iulie 2008. Ultima rundă de negocieri s-a desfășurat la Kiev, la 12 mai 2011, în ajunul vizitei oficiale în România a ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Konstantin Grișcenko, care a avut loc la 18 mai 2011. Documentul este practic negociat. În discuție au rămas două probleme asupra cărora părțile nu au ajuns încă la compromis, dar lucrăm împreună pentru identificarea unei soluții cât mai favorabile cetățenilor ucraineni, principalii beneficiari ai acordului.


Agerpres: Dumneavoastră urmăriți, cu siguranță, situația politică de la Kiev. Cum influențează aceasta perspectiva europeană a Ucrainei?
Teodor Baconschi: România este un susținător constant al aspirațiilor europene ale Ucrainei și va acționa ca un partener constructiv în obținerea de progrese în ceea ce privește finalizarea negocierilor la Acordul de Asociere UE-Ucraina, inclusiv Acordul Cuprinzător și Aprofundat de Liber Schimb, precum și pentru liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni, cu condiția ca autoritățile ucrainene să îndeplinească angajamentele asumate. Recent, situația internă din Ucraina a generat unele preocupări la mai mulți parteneri din UE și nu numai. Acordarea statutului de asociat la UE presupune existența unui set de valori comune. România consideră că promovarea valorilor europene trebuie să se facă și în sens pozitiv, adică prin sprijinirea efectivă a eforturilor Ucrainei de consolidare a stabilității politice interne, de continuare a reformelor democratice și economice, de modernizare a statului în ansamblu. Sper sincer că autoritățile de la Kiev vor implementa rapid acele măsuri care să restabilească încrederea partenerilor din UE în capacitatea Ucrainei de a consolida statul de drept.AGERPRES