"Academia Română cere din nou autorităților statului român să analizeze cu multă atenție proiectul sub toate aspectele sale, antrenând specialiști dezinteresați și onești din țară și din străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat și atât de periculos. Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic și cultural cu multiple consecințe inacceptabile", a afirmat Ionel Valentin Vlad.

Academicianul a spus că prezidiul instituției pe care o reprezintă a votat un document care prevede poziția Academiei față de proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană și prin care se dorește "prevenirea unei erori cu efecte negative asupra comunității, mediului înconjurător și vestigiilor arheologice din zonă și să semnaleze consecințele riscante pentru statul român".
"O analiză obiectivă demonstrează că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public și, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative și riscurile implicate în proiect", a susținut Ionel Valentin Vlad.

Potrivit academicianului, printre argumentele pe care se bazează poziția Academiei se regăsește și faptul că exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 de ani nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă și nu rezolvă problemele sociale și economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
"Numărul locurilor de muncă în perioada operațională, estimat la mai puțin de 500, nu rezolvă nevoile locale, nu este clar câte dintre din aceste locuri de muncă sunt ocupate de localnici și câte persoane vor fi aduse din exterior. (...) Distrugerea comunității Roșia Montană, a Țării Moților, veche de 2000 de ani, prin strămutarea populației, demolarea unor clădiri inclusiv monumente istorice și mutarea unor cimitire, este inacceptabilă și amintește de o perioadă pe care am considerat-o încheiată. Beneficiile sunt economice ale statului român, rezultate de 2% asupra exploatării și diverse impozite sunt nesemnificative în raport cu consecințele", a apreciat academicianul.

El a subliniat faptul că exploatarea la suprafață în patru cariere deschise și crearea unui bazin de acumulare a reziduurilor în spatele unui baraj de 180 de metri înălțime, dar și exploatarea de cupru "ar produce o mutilare gravă a peisajului".

Academicianul a adăugat că folosirea cianurii de sodium în procesul tehnologic și depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, mai ales de metale grele, creează motive serioase de îngrijorare.
"Există în lume azi procese tehnologice care nu folosesc cianuri în procesarea aurului. Aceste tehnologii sunt mai scumpe, dar trebuie să ținem cont și de efectele acestora. (...) Nu există o garanție că la terminarea lucrărilor și închiderea exploatării firma investitoare va asigura costurile pentru refacerea mediului", a afirmat Ionel Valentin Vlad.

Potrivit acestuia, proiectul încalcă o serie de convenții și alte elemente ale legislației europene iar în situații similiare, alte țări au procedat cu mai multă prudență și au evitat să accepte riscul implicării în astfel de proiecte. El a dat ca exemplu Germania, unde un astfel de proiect este de neconceput, iar Bulgaria și Armenia nu au aprobat proiecte de același tip.
"Academia Română consideră că nu pot fi ignorate numeroase proteste individuale și colective ale societății civile, ale unor instituții științifice, religioase, inclusiv Biserica Ortodoxă Română, personalități, oameni de știință și de cultură", a mai spus Ionel Valentin Vlad. AGERPRES