Tăriceanu susține înscrierea BNR ca plătitor de impozit pe profit, chiar ca plătitor la buget al întregului profit pe care îl realizează, urmând ca acesta să fie utilizat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
O altă măsură pe care deputatul PNL o propune este diminuarea numărului de consilieri de la Cancelaria șefului statului, de la Cabinetul primului-ministru, precum și micșorarea la maxim trei a numărului de consilieri de la cabinetele miniștrilor și de la cabinetele președinților de autorități publice.
Desființarea corpului de inspectori guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului este o altă măsură propusă de Tăriceanu, care mai susține și desființarea cabinetului demnitarului la nivelul secretarilor de stat, la nivelul președintelui consiliului județean și prefectului.
Deputatul liberal susține și ideea ca deținătorii de telefoane mobile de serviciu, indiferent de funcție, să suporte costurile convorbirilor, având în vedere că, în opinia sa, pentru situațiile ce țin de interesul de serviciu pot fi utilizate telefoanele fixe.
Potrivit unor cifre prezentate de Călin Popescu-Tăriceanu, s-ar putea economisi 11 milioane de lei dacă se va opera o reducere cu 50% a cheltuielilor de transport în interes de serviciu și 43 milioane lei în situația în care s-ar micșora cu 50% cheltuielile cu deplasările în străinătate.
Parlamentarul liberal se declară în favoarea diminuării numărului de autoturisme puse la dispoziția conducătorilor de instituții, susținând și reducerea normei de combustibil lunar cu 75%.
Mărirea normativului de personal pentru crearea unui post de șef de birou, serviciu, director, având în vedere că acesta, în prezent, este foarte mic, este o altă măsură propusă de Tăriceanu, care susține că, în acest moment, sunt direcții cu câte 10 - 12 salariați între care sunt și directorii și șefii de serviciu sau birou. Liberalul se pronunță și pentru reducerea numărului de adjuncți ai conducătorilor instituțiilor publice la maximun 1 - 2 în funcție de mărimea instituției.
Călin Popescu-Tăriceanu consideră că este necesară înghețarea salariilor, pensiilor, a ajutoarelor și indemnizațiilor primite până în acest moment.
Totuși, măsurii propuse de deputatul liberal i se adaugă și una de eliminare, pe perioada crizei, a drepturilor salariale în natură primite de personalul din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, având în vedere că ceilalți bugetari nu beneficiază de astfel de drepturi și trebuie să-și asigure hrana din salariul primit.
Tăriceanu s-a mai pronunțat pentru desființarea cheltuielilor privind reclama, publicitatea, protocolul și reprezentarea, pentru interzicerea achiziționării de sedii pentru instituții, precum și în favoarea întăririi exigenței în ceea ce privește valorificarea bunurilor instituțiilor publice.
De asemenea, deputatul PNL mai propune analizarea veniturilor bugetare care provin din concesiuni și închirieri, introducerea impozitului pe onorariul pe care-l primesc impresarii, impozitarea tranzacțiilor cu drepturile federative asupra prestațiilor sportivilor, reanalizarea și reevaluarea redevențelor încasate din concesionarea și închirierea pajiștilor montane, a arealelor de vânătoare și de distracție.
Liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaților susține chiar și impozitarea câștigurilor obținute de unitățile de cult. După cum afirmă Tăriceanu, există sume "consistente" care se alocă sub diferite forme de la bugetele acestora pentru salarii, construcții, reparații, reabilitări sau alte cheltuieli. AGERPRES


Liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaților, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezentat, marți, un set de 22 de măsuri care ar trebui luate pentru relansarea economică, printre acestea numărându-se o propunere de impozitare a profitului obținut de Banca Națională a României, precum și una de desființare a instituțiilor publice cu sub 100 de salariați, activitățile lor urmând să fie preluate de alte instituții.