Liberalii au anunțat deja că vor vota pentru propunerea legislativă, care a fost inițiată, la 13 iunie 2005, de patru deputați și senatori PNL - Adrian Cioroianu, Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea.

Proiectul a primit raport favorabil de la Comisia juridică și de la Comisia pentru drepturile omului pe 27 aprilie, după ce el a fost blocat la comisii mai bine de un an.

Procedura a fost accelerată după mai multe întâlniri ale președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, cu președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, care a renunțat la greva foamei primind asigurări că legea va trece de Parlament.
Potrivit raportului, în categoria lustrabililor sunt incluse, printre altele, persoanele care au ocupat funcții politice de conducere retribuite în cadrul PCR, în cadrul Uniunii Tineretului Comunist (UTC), persoanele care au deținut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniștri, precum și cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim adjunct și adjunct al miniștrilor și secretarilor de stat.
Vizate de Legea Lustrației mai sunt persoanele care au îndeplinit funcția de prim-secretar, secretar al Comitetului Județean de partid, prim-vicepreședinte și vicepreședinte al Consiliilor Populare județene, persoanele care au exercitat funcția de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, cele care au ocupat o funcție de conducere în învățământul de partid organizat de PCR și UTC.
Printre persoanele care fac obiectul Legii Lustrației se mai află și persoanele care au exercitat funcția de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii și Educației Socialiste la nivel central, regional și județean, persoanele care au făcut parte din structurile organelor de Securitate sau care au colaborat cu Securitatea. Lustrabili sunt și cei care au exercitat funcția de președinte sau vicepreședinte al unei secții a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadrul instanțelor judecătorești.
Mai fac obiectul Legii lustrației persoanele care au ocupat funcția de inspector șef sau inspector șef adjunct, la nivel central, regional, județean, până la nivel municipal, orășenesc și comunal, persoanele care au deținut calitatea de șef al unei misiuni diplomatice sau consulare române din străinătate, precum și persoanele care au activat în cadrul direcțiilor politice și de învățământ ideologic din cadrul Ministerului Forțelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne și Departamentul Securității de Stat.
Proiectul prevede și funcțiile pe care categoriile vizate de Legea lustrației nu le pot ocupa. Printre acestea se află demnitatea de președinte al României, cea de deputat sau senator, de membru CSM, primar, viceprimar, consilier județean sau al municipiului București, consilier prezidențial sau consilier de stat în cadrul Administrației prezidențiale, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, judecător al Curții Constituționale, Avocat al Poporului.

Legea lustrației a fost adoptată în 2006 de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz.AGERPRES