"Guvernul a alocat în acest sens din fonduri proprii 47,4 milioane de euro, iar 216 milioane de euro din cadrul Fondului Social European au fost deja accesate. S-au creat locuri speciale și linii de studii pentru romi în universități, au fost lansate programe pentru reducerea abandonului școlar și pentru a favoriza inserția profesională a romilor. Avem în continuare voința fermă de a-i ajuta pe romi să se integreze cu succes în societate, ca membri demni și activi ai acesteia, nu ca asistați", scrie șeful diplomației române, într-un editorial publicat, joi, în cotidianul Evenimentul Zilei.

El apreciază că un rol important în soluționarea problemei romilor le revine și ONG-urilor rome, iar statul și societatea civilă trebuie să conlucreze pentru a risipi "suspiciunea", "ignoranța" și "frica".

Afirmând că România respinge incriminările colective, Baconschi pledează și pentru evitarea victimizării facile și ipocrite din perspectiva acestui subiect. "Nici abordarea securitară, nici asistențialismul paternalist nu pot fi răspunsul durabil la problemele specifice ale romilor. Acțiunea noastră trebuie să se ghideze, în viziunea mea, după principiile solidarității și ale responsabilității. Pentru a fi echitabile, solidaritatea și responsabilitatea nu pot fi unilaterale. Ele trebuie să fie asumate, în mod subsidiar, de întreaga societate, de la indivizi și comunități până la statele membre ale Uniunii Europene", scrie ministrul român de Externe.

Potrivit acestuia, o strategie europeană pentru romi reprezintă răspunsul viabil la problemele și așteptările legitime ale acestei comunități, răspândite în toate statele Uniunii. El a subliniat deschiderea României față de identificarea unei soluții comune cu privire la problema romilor, în coordonare cu Comisia Europeană și cu statele membre.

Colaborarea în acest sens cu UE și cu toate statele membre asigură, spune ministrul, convergența la nivel continental a politicilor pe această problematică. "Mă refer mai ales la domeniile cheie ale educației, ale formării profesionale, ale accesului la locuințe și la îngrijire medicală, unde contribuția partenerilor noștri europeni și a Comisiei poate să confere coerență și o viziune de ansamblu demersurilor naționale", spune, în context, Baconschi.

El a reiterat faptul că România este dispusă să colaboreze cu autoritățile franceze în cadrul proiectelor concrete, care vor fi discutate, joi, cu ocazia vizitei la București a miniștrilor francezi Éric Besson și Pierre Lellouche. "Dar discuția depășește cadrul strict bilateral. Să o spunem răspicat și cinstit: cu unele excepții, comunitățile romilor întâmpină, peste tot în Europa, aceleași dificultăți subiective și obiective. Este în spiritul construcției europene să ia notă de specificul acestei comunități transnaționale și să răspundă cu o singură voce chestiunilor de societate pe care aceasta le ridică", mai scrie șeful diplomației române.

Teodor Baconschi și-a exprimat încrederea că Franța și România vor reuși să implementeze, la nivel european, o strategie justă care să răspundă eficient problemelor specifice cu care se confruntă romii. "Am asistat cu îngrijorare la repatrierea colectivă a unor cetățeni români de etnie romă de către Franța, partenerul strategic de care ne leagă o prietenie istorică, subtile afinități culturale și intense relații politice și economice. Romii au devenit din nou, cu această ocazie, principala preocupare a unui sistem pe care adesea îl resping și care, prea adesea, îi respinge. Între poziții extreme și locuri comune, dezbaterea nu a avansat, iar confuzia nu a făcut decât să crească", a justificat Baconschi decizia de a scrie un editorial și de a abandona, astfel, rezerva pe care i-o impune funcția și practica diplomatică.

El a precizat că prin respectivul editorial dorește să răspundă semnalului de alarmă tras de acțiunile și declarațiile "prietenilor noștri francezi". "România și Franța susțin libera circulație a cetățenilor europeni și dreptul acestora de a se stabili, în căutarea legitimă a fericirii personale, în altă societate decât cea din care provin. Este un drept care face parte de ani buni din codul normalității noastre. De el beneficiază în deplină legalitate milioane de cetățeni europeni, conform normelor stabilite și acceptate de cele 27 de state membre. Din nefericire, de el profită și cei care sfidează legea", spune ministrul.

Potrivit acestuia, traficul de ființe umane, proxenetismul, cerșetoria agresivă sunt crime pe care le condamnă cu vehemență și pe care autoritățile române și franceze le combat împreună de multă vreme, chiar dacă nu întotdeauna cu succesul dorit.
"Este tot atât de elementar, însă, că pedepsirea celor vinovați trebuie să fie individuală, nu colectivă, în acord cu normele ce reglementează drepturile și obligațiile cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene", mai susține Teodor Baconschi. AGERPRES