'Ce vă cer este să explicați de ce România dorește acest lucru, de ce România dă cetățenia, a simplificat atât de mult procedura de cetățenie, de acordare a cetățeniei pentru cei care și-au pierdut fără voia lor cetățenia română, ei și urmașii lor. De ce vorbim aceeași limbă, de ce avem aceeași cultură, de ce avem aceeași venerație și pe o parte, și pe alta a Prutului, pentru Eminescu sau pentru Ștefan cel Mare. Aveți obligația să explicați în capitale acest lucru', le-a spus Băsescu ambasadorilor, cu ocazia Reuniunii anuale a diplomației române.

Șeful statului le-a mărturisit că la început, în 2005-2006, avea probleme extraordinare în discuțiile cu omologi săi atunci când vorbea despre Republica Moldova și că aceștia nu înțelegeau de ce el, în primele participări la Consiliul European, ținea să se facă o remarcă în concluzii Consiliului despre Republica Moldova.

'Deci lucrurile nu sunt întotdeauna cunoscute de oamenii politici, chiar cei din Europa, și efortul de a explica de ce România susține Republica Moldova în procesul de integrare în Uniunea Europeană este un efort pe care trebuie să îl preia toată diplomația românească. Am văzut politicieni din Uniunea Europeană, politicieni europeni care nu înțeleg foarte bine decizia noastră de a simplifica foarte mult procedura de acordare a vizelor, a cetățeniei pentru cetățenii Republicii Moldova', a precizat președintele Băsescu.

El a adăugat că acest lucru trebuie să-l facă până când 'prietenii noștri europeni' vor înțelege de ce România dedică atâta efort pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În ceea ce privește ajutorul, eșalonat pe patru ani pentru Republica Moldova, Traian Băsescu a spus că sunt în curs de livrare materialele pentru construcția a 730 de case afectate de inundații și că, în cursul zilei de joi, se vor furniza ajutoare puse la dispoziție de oameni de afaceri pentru zona sinistrată, respectiv 110 tone de grâu, 60 t de făină și 30 t de ulei rafinat, ulei de gătit.

'Deci, ne respectăm toate angajamentele de a sprijini Republica Moldova, chiar dacă nu ne este ușor și România este într-o situație de criză', a subliniat Băsescu.

Despre relația cu Republica Moldova, Traian Băsescu a spus că a fost o relație dificilă în timpul președinției Voronin.

'Chiar dacă au existat mici deschideri, au fost urmate întotdeauna de trântiri de uși, care au mers până la expulzarea ambasadorului nostru de la Chișinău, ca un semn al slugărniciei președintelui din acea vreme față de înalta poartă la care se închina. Astăzi, la Chișinău este o guvernare democratică, o guvernare care își dorește integrarea în Uniunea Europeană și o guvernare pentru care noi facem eforturi transparente, deschise, să se mențină și după alegerile viitoare, pentru că numai așa vedem sprijinit efortul nostru de a aduce Republica Moldova în pachetul de integrare în Uniunea Europeană, pachetul Balcanilor de Vest', a mărturisit Băsescu.

El a explicat că trebuie să rămână pentru România prioritate promovarea ideii că Republica Moldova trebuie să aibă o perspectivă europeană similară cu țările din Balcanii de Vest, întrucât această țară 'nu poate să rămână într-o situație neclară, într-o zonă gri, din care nu se știe în ce direcție s-ar putea îndrepta'.

În legătură că relația cu românii din afara frontierelor, președintele Băsescu a menționat că dă o atenție deosebită acestui lucru, recunoscând că în ultimii doi ani lucrurile s-au îmbunătățit în acest sens, fiind deschise destule consulate în Italia, în Franța și în SUA.

El a spus că în continuare se vor deschide consulate, în așa fel încât cei circa 3 milioane de români care lucrează în străinătate, în Spania, Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și alte țări europene, să poată lua legătura cu autoritățile române.

Traian Băsescu a subliniat că și în condiții de criză s-a reușit menținerea unor bugete acceptabile pentru sprijinirea comunităților românești tradiționale din țări ca Serbia, Ucraina, Republica Moldova și va fi continuată această politică.

El le-a cerut diplomaților români nu doar să țină legătura cu aceste comunități, ci să explice politica României către autoritățile centrale din statele respective.

'Cu cât ne vom pune mai bine în valoare comunitățile din statele din jurul României, cu atât relațiile noastre cu aceste țări vor fi mai solide. Sigur, știu foarte bine și reacții din state unde, nefiind încă democrația chiar la ea acasă, autoritățile centrale se uită cu suspiciune la atenția pe care o dăm minorității românești, nu vreau să nominalizez o țară aici, pentru că..., dar știm foarte bine despre ce vorbim. Va trebui cu tact, cu explicare către autoritățile centrale din statul respectiv, să ne continuăm contactele cu românii din afara frontierelor, cu aceste comunități tradiționale', a precizat Băsescu.

Șeful statului a menționat că sunt comunități tradiționale de români în afara frontierelor care nu au putut să își mai mențină limbă, nu au putut să mai învețe limba maternă, nu au mai avut acces la cărți în limba română.

'Am avut surpriza, și se cunoaște în centrală, să constatăm la un stat vecin îngrijorarea că este o acțiune subversivă a României sprijinirea sau contactul cu comunitățile de români. Or, asta mi-a tras mie semnalul că nu este un efort de explicare al diplomației românești către autoritățile centrale. Fraților, nu avem nimic, nu este o acțiune subversivă, este una deschisă, în acord cu standardele europene', a subliniat Traian Băsescu. AGERPRES