Raed Arafat, sacrificiul altruist al unui medic care lucrează pentru România (New York Times)

Sâmbătă, 11 Februarie 2012 10:40
Votati
(0 voturi)

Atunci când dr.Raed Arafat a demisionat luna trecută din funcția de secretar de stat în Ministerul Sănătății din România, mii de oameni au ieșit în stradă în întreaga țară pentru a cere întoarcerea lui. Aceasta nu a fost o reacție obișnuită, aici sau oriunde altundeva, la plecarea unui oficial guvernamental. Dar dr.Arafat, un palestinian prin naștere, nu este un angajat obișnuit. El este unul dintre fondatorii sistemului de urgență mult lăudat, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare /Smurd/, iar motivul pentru plecarea sa de la minister a fost pe cât de public pe atât de urât, comentează cotidianul american The New York Times într-un amplu articol dedicat medicului, în ediția de vineri.



"În cel mai bun caz, sistemul este mai performant decât ceea ce avem noi, iar în cel mai rău este cu siguranță mai bun decât ceea ce există în mare parte din SUA", a declarat Peter Gordon, un medic de urgență la Bassett Medical Center din Cooperstown, New York, care a lucrat aproape un deceniu cu dr. Arafat ajutându-l la construirea sistemului. "Atitudinea lui este: 'Noi putem performa mai bine decât oriunde în lume', a precizat dr. Gordon, care a adăugat: ''Este: 'Hai să nu fim la fel de buni ca germanii, ca francezii, să fim chiar mai buni'".

Cotidianul menționat amintește că atunci când dr. Arafat a apărut la un talk-show de televiziune în luna ianuarie pentru a discuta despre planurile guvernului de revizuire a sistemului de îngrijire a sănătății, președintele Traian Băsescu a telefonat programului și l-a mustrat pe medic acuzându-l de minciună atunci când a spus că guvernul a vrut să distrugă sistemul de urgență pe care medicul l-a construit aproape pe toată durata carierei sale.

Șocat de protestele care au urmat, potrivit New York Times, președintele a retractat și dr. Arafat a fost de acord să se întoarcă. "Sunt căsătorit cu medicina de urgență", a spus dr. Arafat, 47 de ani, care locuiește singur.

În perioada în care a renunțat la postul său, de numai o săptămână, protestele au continuat și au crescut reflectând o nemulțumire mai mare privind salariile și pensiile, perspectivele de angajare și corupția. În această săptămână, nemulțumirea a dus la plecarea premierului Emil Boc, care a demisionat invocând motivul stabilității țării.

La scurt timp după căderea comunismului în România, în 1990, dr. Arafat a călătorit la Regensburg, Germania, pentru a cumpăra un vehicul de urgență dotat cu un defibrilator și un kit de resuscitare, cumpărat cu ajutorul unor prieteni de la Crucea Roșie germană. Tânărul doctor palestinian a condus mașina, un Opel Kadett pictat cu dungi albe și portocalii și dotat cu lumini albastre, înapoi în România, unde lucra în specialitatea anestezie.

Începutul a fost modest, dar rezultatul nu. Smurd are acum 170 de echipe de prim ajutor, 12 centre de formare și 4 elicoptere, cu o cincime pe drum în această primăvară. Serviciul este considerat de mulți drept una dintre singurele părți ale unui sistem de sănătate distrus care funcționează la un nivel excelent.

Deși a devenit un cetățean român în 1998, faptul că a fost un imigrant, care lucrează pentru o țară adoptată, mai degrabă decât țara sa natală, a contribuit la sentimentul de sacrificiu altruist. "Nimeni nu este profet în patria sa", a spus dr. Arafat.

Dr. Arafat este un om hotărât, fără a fi agresiv sau arogant. Dă impresia cuiva pe care l-ai dori în spatele unei ambulanțe dacă ai avea un atac de cord. De cele mai multe ori, turele sale de voluntariat sunt pe unul dintre elicopterele serviciului său, unde, spune el, pacienții îl recunosc uneori dacă sunt conștienți.

Ca adolescent care a crescut în Cisiordania, dr. Arafat a memorat cartea "Primul ajutor fără panică" din scoarță în scoarță, învățând ''fiecare pagină, fiecare imagine pe de rost", a spus el. Născut la Damasc, în Siria și crescând în Nablus, Cisiordania, a descris atitudinea sa drept "medicină prin orice mijloace". La vârsta de 14 ani, nu doar a mers cu departamentul de pompieri la apelurile de urgență, dar, de asemenea, a început să învețe tehnici din manualul de prim ajutor bine răsfoit.

La 15 ani a început activitatea de voluntariat la spitalul din Nablus, unde i s-a permis să facă injecții pentru tetanos și fire de sutură sub supraveghere profesională. Vecinul său era chirurg și șeful unuia dintre spitale și astfel și-a petrecut vacanța școlară ajutând în sala de operație.

Tânărul Raed a fost acceptat la o universitate din SUA. Dacă nu ar fi fost intervenția părinților săi, viitorul său ar fi arătat diferit, într-o țară care ar fi folosit talentul lui, dar cu siguranță nu ar fi avut nevoie de el la fel de mult ca România. Părinții lui s-au temut că, dacă va studia în America, el va rămâne acolo pentru totdeauna. Nu i-au spus despre scrisoarea de acceptare.

În schimb, a plecat în 1981, la 17 ani, în România. Cu timpul s-a dovedit că părinții lui au avut dreptate. "Dacă regimul nu s-ar fi schimbat nu aș fi rămas", spune dr. Arafat. A studiat mai întâi în Cluj și apoi a urmat o specializare în anestezie și îngrijire de urgență la Târgu Mures, în Transilvania.

În toamna lui 1989, un guvern după altul s-au prăbușit în Europa de Est. Anul istoric a culminat, în România, cu executarea lui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, în decembrie, amintește New York Times.

La scurt timp după aceea, dr. Arafat a făcut călătoria pentru a cumpăra Opelul Kadett second hand. "Nu am crezut niciodată că vom ajunge acolo unde suntem acum", a spus el. "Ideea inițială a fost de a crea o singură echipă de terapie intensivă mobilă bazate pe modele pe le-am văzut în Franța și Germania", a explicat el.

Într-un moment de schimbare în întreaga Europă de Est, tânărul medic a lucrat neobosit pentru a configura un sistem modern și eficient de urgență medicală, într-o țară în care ambulanțele erau puțin mai mult decât niște taxiuri pentru bolnavi. Tatăl său a murit și i-a lăsat o mică moștenire mică, iar dr. Arafat a trăit din acești bani în următorii opt ani, din 1990 până în 1998, cât a lucrat ca voluntar.

Anul acesta, după ce dr. Arafat a înființat servicii și în alte județe din România, guvernul și-a anunțat planurile de a privatiza serviciul, ca parte dintr-o revizuire a sistemului de sănătate. După ani de trai sub un regim de austeritate menit să respecte termenii unui plan de salvare al FMI și să repună țara pe o bază financiară solidă, românii au tras linia sub propunerile guvernamentale de a face experimente cu serviciul medical de urgență al dr. Arafat, comentează ziarul american.

Aceleași calități care au făcut din el un erou pentru protestatari, independența sa politică și dăruirea față de medicină, au arătat că nu avea niciun interes în a conduce o mișcare politică. "Sub nicio formă", a insistat el. "Am spus-o. Niciodată. Nu politică", a subliniat.

Dr. Arafat a spus că a avut o discuție foarte bună cu premierul de atunci și cu președintele (care au declarat că au fost dezinformați cu privire la componenta de urgență în revizuirea propusă a sănătății), înainte de a decide să se întoarcă în post, și a remarcat că a lucrat bine cu cinci miniștri ai sănătății diferiți din două guverne.

Pare ușurat că se află din nou la locul de muncă. "Este o pasiune", a sintetizat dr. Arafat.AGERPRES

Banner

Știri interne

Știri externe

Știri economice

Știri sportive

Mondorama

Zig Zag

Ora Europei

Bănci - Piețe - Capital

Viața Parlamentară

Administrație

Info AGERPRES

Breviar Medical

Monitorizare presă

Monitorizare presă internațională

Real Time Monitoring

Revista presei

Știri pentru crawler

Serviciul foto

Infografie

Calendarul săptămânal

Calendarul evenimentelor

Azi in istorie

Retrospectiva zilei

Dosar tematic

Biografii

Instituții și Organizații din România