În județul Arad, Gheorghe Burdan, primar al orașului Chișineu Criș din 9 februarie 1992, este, la cei 74 de ani ai săi, decanul de vârstă al primarilor din județul Arad.

"Am fost ales în funcția de primar al orașului Chișineu Criș la alegerile locale din anul 1992, iar de atunci conduc neîntrerupt acest oraș. La primele mandate am candidat ca și independent, însă am considerat că este mai bine să mă înregimentez politic, motiv pentru care din 2004 sunt în PSD. Am realizat foarte multe în decursul celor cinci mandate, cel mai important fiind în opinia mea faptul că, datorită numărului mare de firme care au venit în orașul nostru, în Chișineu Criș șomajul este practic zero. La noi în oraș, numai cine nu dorește nu muncește, pentru că locuri de muncă sunt", a declarat Gheorghe Burdan.

"În opinia mea, în oraș mai sunt încă multe de făcut și, cum la minte și la trup mă simt încă destul de tânăr, am decis ca la alegerile din luna iunie să mai candidez pentru încă un mandat de primar. Că doar nu am să stau acasă să mă cert toată ziua cu soacra", a spus primarul în exercițiu al orașului Chișineu Criș.
Trebuie menționat că Gheorghe Burdan are în spate o carieră impresionată în administrația publică locală, fiind primar și înainte de 1989.

Primarul comunei Tîrnova, liberalul Florin Farcașiu, este, la cei 47 de ani ai săi, după toate probabilitățile, unul dintre cei mai vechi din țară.
"Mi-am început primul mandat de primar la data de 10 ianuarie 1990, atunci când cei 45 de membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale din comuna Târnova, m-au ales să preiau această funcție până la primele alegeri, care au avut loc în anul 1992. Chiar dacă pare surprinzător, consătenii mei au decis să îmi acorde onoarea de a conduce destinele comunei în ideea că, la cei 24 de ani pe care îi aveam, eram cel mai tânăr membru al CFSN din comună", a spus Florin Farcașiu.
În anul 1992, cu ocazia primelor alegeri locale organizate în mod democratic, Florin Farcașiu a fost ales pentru prima oară primar al comunei, obținând învestitura din chiar primul tur.
În continuare, a mai fost ales ca edil al comunei de încă patru ori.

"Singurul mandat în care am candidat ca independent, pe care l-am câștigat abia după al doilea tur, a fost cel din 2000-2004, acela fiind de altfel și cel mai greu mandat pe care l-am avut până acum, deoarece nu am avut în spate nici un partid și nici consilieri locali. Am avut parte în schimb de o opoziție destul de puternică în Consiliul Local, deoarece unii dintre contracandidații mei la funcția de primar al comunei în acea legislatură, au ajuns consilieri locali și au încercat tot timpul să le dovedească consătenilor că nu au făcut bine alegându-mă pe mine. Nu mi-a fost ușor, în condițiile în care, prin deciziile luate, trebuia să asigur o stabilitate cât mai bună a comunei, spre binele locuitorilor comunei", a precizat Florin Farcașiu.

Toate celelalte mandate le-a obținut din primul tur, așa cum speră să îl obțină și pe cel de al șaselea.
"Faptul că mă aflu de atâta vreme la conducerea administrativă a comunei, dovedește faptul că am reușit să îmi atrag aprecierile oamenilor, dându-mi încredere să candidez și la alegerile locale din acest an, pentru un nou mandat de primar, pe care sper să îl obțin tot din primul tur", a adăugat Florin Farcașiu.

Primarul comunei Moneasa, Terente Condea, în vârstă de 66 de ani, se află în fața celui de al șaptelea mandat de primar, pe care speră să îl obțină la alegerile locale din luna iunie a acestui an.
"Sunt primar al comunei Moneasa din luna iulie a anului 1990, ales în mod democratic de consătenii mei. Au fost primele alegeri democratice pentru desemnarea primarului organizate în județul Arad și la nivel național, iar pentru că starea mea de sănătate îmi permite, în luna iunie voi încerca să obțin cel de al șaptelea mandat de primar al comunei", a declarat Terente Condea.
La primul său mandat a candidat ca independent, după care s-a înscris în PDSR, iar mai apoi în PSD, la ultimele mandate candidând pe listele PD (PDL).

Un alt primar longeviv ca ani de când conduce destinele unei localități arădene este și Nicolae Valea, primarul comunei Archiș. În vârstă de 58 de ani, Nicolae Valea a candidat pentru prima oară la această demnitate, în anul 1992, ca membru al PSD (PDSR), de atunci și până în prezent, obținând alte patru mandate și speră să îl obțină pe al șaselea la alegerile locale din acest an.

***
În județul Sălaj, primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, se află în fruntea comunității locale de două decenii, timp în care a făcut din "ceapa de Pericei" un brand internațional, inclus în Cartea Recordurilor, promovat în Parlamentul European și imortalizat într-un monument, singurul de acest tip din România.
Acest demers este doar o strategie de marketing prin care edilul a dorit să scoată din anonimat comuna, însă principalele realizări din decursul celor cinci mandate constau, mai degrabă, în implementarea cu succes a numeroase proiecte guvernamentale și europene, prin care s-au asfaltat drumuri, s-au făcut rețele de apă și canalizare și, mai nou, se va aduce în Pericei gazul metan.
"Am promis ceea ce este realizabil și am încercat să realizez ceea ce am promis. Nu am promis niciodată irealități și oamenii au apreciat această treabă, că nu am făcut promisiuni deșarte. Am fost foarte realist. Am cunoscut foarte bine necesitățile, dar și posibilitățile. Am promis ceea ce am știut că este posibil de realizat. Fiecare mandat a avut greutăți și provocări", precizează cel care, acum 20 ani, devenea, la doar 25 de ani, unul dintre cei mai tineri primari din țară.

La vremea respectivă, propunea venită din rândul "sfatului bătrânilor" comunei l-a luat și pe el prin surprindere, însă a acceptat provocarea chiar dacă în 1992 era, așa cum se autocaracterizează, "un copil".

"Prima provocare a fost aplicarea Legii fondului funciar. Am avut, ca și tânăr primar, copil mai bine zis, o poziție și văd că acea poziție a fost argumentată de istorie. Poziția mea a fost că trebuie să retrocedăm "in integrum", ca să putem porni o societate nouă", subliniază primarul din Pericei.
Din păcate, punerea în aplicare a ideilor sale a fost împiedicate de legile succesive ale fondului funciar, care au dus la fărâmițarea suprafețelor și la un mare procent de terenuri agricole nelucrate în prezent.

"Ne-am învârtit în jurul retrocedărilor. Timp de 20 de ani nu am reușit să facem politici agricole și să devenim urmași demni ai strămoșilor. Am ajuns acolo că, dacă intrăm în cimitir, ne e rușine față de strămoși că ei au agonisit aceste terenuri și noi le-am lăsat cu bălării, nelucrate", a afirmat Boncidai Csaba.

La polul opus, stă atragerea de finanțări europene și guvernamentale - începând cu programele de dezvoltare rurală, din anii 1995-1996 și terminând cu Măsură 3.2.2, "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale" - pentru proiecte de introducere a apei, canalizării, gazului metan și pentru asfaltări sau pietruiri de drumuri.

În acest sens, cel mai elocvent exemplu este 2012 când, în anumite zone din comună, "sunt porțiuni de drum unde trebuie să implementez patru proiecte simultan", respectiv introducerea canalizării, apei, gazului și realizarea unei piste de biciclete, pentru care proiectul tehnic a fost depus, deja, în premieră națională, la Administrația Fondului de Mediu, a spus primarul din Pericei.
Nelipsită în trecut de la mesele împărătești de la Curtea din Viena, "ceapa din Pericei" a intrat, în 2007, în Cartea Recordurilor, când, cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, agricultorii din comună au împletit o cunună din 45.000 de cepe, care a avut o lungime de 4.518 metri. Cu același prilej, în comună a fost dezvelit Monumentul Cepei, unic în lume, care are o înălțime de șase metri. World Records Academy a omologat, în 2009, recordul comunei Pericei pentru "cel mai mare monument dedicat cepei".

Cu toate acestea, primarul din Pericei are rezerve atunci când este vorba de o nouă nominalizare pentru această funcție, punând pe prim plan familia.
"Prima dată e bine să discut și să fac evaluarea în familie. Pentru că, eu întotdeauna am spus: am curajul să mă uit în ochii a 4.000 de cetățeni ai comunei Pericei, dar, în multe cazuri, am fost pus în situația să nu am curajul să mă uit în ochii copiilor mei. Pentru că deja băieții sunt mari și mi-au spus: tati, dacă atâta ai lucra pentru bugetul familiei cât lucrezi pentru comunitate, atunci putem să petrecem concediile în Hawaii și nu la muncă, la săpat de pământ și la adunat de fân, că băieții fac și agricultură, în paralel, pentru că nu am ce să fac, am moștenit pământ de la părinți, de la bunici și trebuie lucrat", a spus Boncidai Csaba.
Primarul comunei Pericei nu este singurul din Sălaj care are cinci mandate, în această postură aflându-se Mircea Pop - comuna Cuzăplac, Csapo Carol - Dobrin, Augustin Sabou - Lozna și Cornel Lung - Sânmihaiu Almașului.

***
În județul Călărași, primarul independent Anghel Constantin a fost ales consecutiv din anul 1992 și până în prezent de cetățenii comunei Independența.
"Nu am pierdut nici un mandat de primar. O singură dată, în anul 2008, am intrat în turul doi, iar la celelalte (scrutinuri - n.r) am câștigat din primul tur", a declarat Anghel Constantin.
Primarul nu a făcut niciodată cetățenilor comunei promisiuni fără acoperire și consideră că a fost ales în toți acești ani datorită seriozității de care a dat dovadă.

"Eu nu am făcut promisiuni fără acoperire. Chiar nu am promis nimic oamenilor pentru că îmi dădeam seama că lucrurile nu depind numai de mine pentru că fiind un primar independent e greu să te pui să faci promisiuni oamenilor că poți să realizezi ceva. Probabil că am fost ales datorită felului meu, că sunt conștiincios, că îmi fac treaba, că mă găsesc în permanență la primărie sau acasă și dacă promit ceva și fac. Am păstrat un echilibru la primărie și ăsta e mare lucru. (...) Probabil acestea au fost atuurile. Poate și seriozitatea de care am dat dovadă și că sunt un om corect și îmi place să respect oamenii", a spus primarul Anghel.

El susține că de câte ori a candidat la primărie nu a oferit nimic pentru a fi reales.
"Nu am oferit niciodată nimic și probabil acesta a fost și faptul că la alegerile din 2008 nu am ieșit din primul tur. Niciodată eu nu am oferit nimic. (...) Sunt total împotrivă", a susținut primarul.
În toți acești ani Anghel Constantin a reușit să realizeze multe lucruri în comună, dar cu câteva dintre ele se mândrește.

"Cel mai mult mă mândresc cu cele 18 hectare de pădure pe care am reușit să le plantez la nivelul localității prin proiectul Controlul poluării în agricultură. (...) Pădurea a fost plantată pe două terenuri neproductive și are rolul de a proteja DJ 307 pe care erau mari probleme atunci când ningea. O altă realizare este crearea serviciilor de salubrizare privind colectarea gunoiului menajer de la gospodăriile populației. Mai sunt și alte realizări, dar acestea mi se par că ar fi cu efect pentru mine", a spus primarul comunei Independența.
Anghel Constantin nu crede că va mai candida în acest an, considerând că 20 de ani îi sunt "suficienți".
În județul Călărași mai sunt și alți patru primari care au fost aleși continuu în toți acești 20 de ani - primarul comunei Belciugatele, Dinei Petre, primarul comunei Ștefan cel Mare, Pandea Nicolae, primarul comunei Ștefan Vodă, Avram George și primarul comunei Jegălia, Nițu Aneta.

***
Cel mai vechi primar din județul Sibiu, Niculae Dancu, edilul comunei Păuca, după 20 de ani experiență în fruntea comunității, își dorește să candideze și în acest an, convins că va mai obține încă un mandat, însă, pentru prima dată, vrea să revină la statutul de independent, după o carieră politică care a însemnat trecerea de la PD la PSD și înapoi.

"În 1992 și 1996 am fost candidat independent. Din 1996 până în 2004 am fost la PD. În 2004 am participat la alegerile locale pe lista PSD. Din toamna lui 2004, am revenit la PD. Așa a fost să fie. Sper să nu mai trec la nici un alt partid. O să candidez și la alegerile din acest an, dar mă gândesc dacă voi candida pe listele unui partid sau candidez ca independent. Sincer, nu am simțit mare ajutor din partea partidelor, nici la PSD, nici la PD", a mărturisit primarul Niculae Dancu.
Dezamăgit de partidele politice, pe care recunoaște că nu le-a cunoscut deloc când a obținut primul mandat, în 1992, cel mai longeviv primar sibian spune că secretul succesului său nu a fost traseismul politic, ci "realizările, proiectele bine întocmite".

"Tot ce am făcut, am făcut pe niște proiecte bine întocmite. Am reușit că îi conving pe cetățeni prin muncă și seriozitate. Una este să promiți, alta e să ai în spate atâtea realizări. Am avut contracandidați. La doar două alegeri, în 1996 și 2008 am fost singur, în rest am avut contracandidați. Spre exemplu, în 2000 am fost patru candidați. În 1992 am fost doi candidați, dar am câștigat", a declarat Niculae Dancu.

El își amintește că s-a decis să fie primarul comunei Păuca (județul Sibiu), în 1992, la 31 de ani, atunci fiind apreciat și respectat pentru meseria sa, de tehnician veterinar.
"În 1992 când am fost ales primar, aveam 31 de ani și eram cel mai tânăr primar din județul Sibiu. În 1992 atunci aveau trecere cei mai în vârstă candidați, cei care aveau afinități politice spre PNȚCD, PNL și alte partide istorice. Necunoscând viața politică și viața partidelor politice, am decis atunci să merg ca independent. Înainte de primar, am fost tehnician veterinar și sunt sigur că oamenii au apreciat că i-am ajutat", este de părere primarul comunei Păuca.

Anul 2012 îl găsește pe Dancu cu două proiecte europene, amândouă de interes pentru comunitate, care îi vor aduce capital electoral: un drum de 12 kilometri asfaltat și apă și canalizare pentru 90% din cetățeni.
"Vom semna în două săptămâni, un contract de finanțare din fonduri europene, pentru drumuri, în valoare de un milion de euro, ceea ce va însemna 12 kilometri. În maximum 30 de zile, vom semna și contractul pentru alimentare cu apă și canalizare, pentru Păuca - Presaca, tot un proiect cu finanțare europeană, în valoare de 2,5 milioane de euro. Datorită acestui proiect, eu sper ca peste 90% din populația comunei să beneficieze de apă și canalizare", a spus Dancu.

Mai puțin preocupat de politică, cel mai vechi primar sibian se luptă și acum să aducă apa potabilă în casa fiecărui locuitor din comuna Presaca. În satele din această comună, sibienii se mândresc că au un pământ bogat în zăcăminte de gaze naturale, însă această bogăție le afectează aprovizionarea cu apă potabilă.
"Comuna este deficitară privind sursa de apă. Apa pe care oamenii o au la fântâni este de proastă calitate. Am făcut foraje începând din 1998, ca să încercăm să avem o sursă proprie de apă. Apa nu poate fi folosită pentru consum uman, din cauza zăcămintelor de gaze, care dau o concentrație foarte mare de amoniu în apă", a explicat primarul comunei Păuca.
Cei care nu ajung la Păuca, ci doar accesează site-ul primăriei vor observa că aparatul propriu al primarului Dancu este format din zece persoane.
Situată la limita cu județul Alba, comuna Păuca se află la o distanță de 50 de kilometri de municipiul Sibiu.

***
Aflat în funcție din 1990, social-democratul Gheorghiță Boțârcă, 57 de ani, primarul orașului Topoloveni din județul Argeș, este decis să candideze la alegerile din acest an pentru un nou mandat și speră că va obține susținerea cetățenilor pentru proiectele pe care le va propune.
"Pentru mandatul următor, sigur voi candida. Mi-am și definitivat o serie întreagă de proiecte și am o viziune conturată privind etapa care urmează. (...) Pentru că, de fapt, oamenii aleg un portofoliu de proiecte prezentat de primar, pe care acesta trebuie să poată să le ducă la îndeplinire. Dacă nu, evident că alegătorii te abandonează", a declarat primarul Boțârcă.

Faptul că până acum nu a fost niciodată "abandonat" de alegătorii din Topoloveni și-l explică prin adaptarea ofertei electorale la realitățile momentului.
"De fiecare dată am avut o ofertă, în funcție de etapele pe care le-am parcurs din decembrie 1989 și până astăzi. Această ofertă a motivat și prezența mea în alegeri, dar i-a motivat și pe cetățeni să voteze pentru mine la funcția de primar", a spus Gheorghiță Boțârcă.

În opinia sa, pentru alegători a contat foarte și mult faptul că a pus accent pe susținerea activităților economice, care să aducă bunăstare atât cetățenilor, cât și comunității în ansamblu.
"Nu am vrut să rămânem în sfera unei singure industrii, am vrut neapărat să diversificăm activitatea economică. Este vorba de organizarea multor întreprinderi mici și mijlocii, cu mai puțini salariați, dar organizate de așa manieră încât dacă uneia îi merge rău, să nu se simtă la nivel de comunitate. Să existe posibilitatea unei reconversii pentru oameni. A fost un atu al meu, care veneam din zona prestărilor de servicii și a organizării în sistemul cooperației meșteșugărești. A fost o experiență pe care m-am bazat imediat după decembrie 1989", a afirmat primarul din Topoloveni.
În ceea ce privește raporturile cu autoritățile centrale, principalele nemulțumiri ale primarului din Topoloveni sunt legate de desele schimbări legislative, dar și de atitudinea părtinitoare a unor reprezentanți ai puterii centrale în teritoriu. Cu toate acestea, "problemele de sincronizare" au putut fi depășite de multe ori printr-o promovare susținută a proiectelor de interes pentru comunitate.

"Nu văd o perioadă când să pot zice că a fost o excelentă legătură între administrația centrală și administrația locală. Dar ne-am corelat programele și proiectele noastre cu proiectele României și cu proiectele negociate de România cu Uniunea Europeană. Am urmărit pas cu pas evoluția României în context european. Dacă administrațiile centrale nu țineau pasul sau dacă observam că există disfuncționalități, mergeam de fiecare dată pe calea negocierilor", a explicat Gheorghiță Boțârcă.
În anul 2005, el a primit Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler.

***
În județul Olt, primarii comunelor Corbu - Constantin Dinuț, Ianca - Mirel Pascu, Spineni - Ion Din și Șerbănești - Titi Peligrad marchează, luna aceasta, două decenii de când se află în fruntea localităților respective.
Toți cei patru au lucrat în administrația locală mai înainte de a fi aleși. Constantin Dinuț, Mirel Pascu, Ion Din și Titi Peligrad au avut totdeauna mai mulți contracandidați, dar au obținut mandatele cu peste 60% din voturi, din primul tur de alegeri. Toți cei patru primari menționați au afirmat că vor candida și la alegerile locale din 2012.

Cheia realegerii succesive timp de 20 de ani este, potrivit primarilor amintiți, rămânerea la aceeași formațiune politică, în cazul lor PSD, pentru a nu putea fi acuzați de migrație și "traseism", o atitudine deschisă și apropiată față de electorat și rezolvarea celor mai importante dintre problemele cetățenilor.
Constantin Dinuț își amintește că a ajuns primar chiar în ziua de Crăciun a anului 1989, când localnicii, adunați în fața primăriei, l-au urcat pe o scenă, pe care se mai afla directorul școlii comunale și al IAS-ului și l-au numit primar deoarece în perioada comunistă a avut inițiative potrivnice sistemului și chiar a fost acuzat în 1984 de instigarea maselor la nesupunere față de hotărârile organelor de partid.

"Cetățenii m-au ales, probabil, pentru am provenit dintre ei, m-au considerat de-al lor, nu i-am mințit făcând promisiuni în campanii, nu m-am îmbătat de putere și m-au ales pentru faptele mărunte ce le-au dovedit că le sunt apropiat și pentru că am fost primarul tuturor", a declarat Dinuț.
Un pod peste râul Vedea, un dig de apărare împotriva inundațiilor tot pe râul Vedea, un monument al eroilor celui de-Al Doilea Război Mondial, înființarea unor ansambluri artistice și asociații culturale sunt lucruri realizate la Corbu în timpul mandatelor lui Constantin Dinuț.

Mirel Pascu, primarul din Ianca, este convins că numai "printr-o purtare omenoasă" față de semeni, prin deschidere și doar cu "vorba bună" poți să câștigi alegătorii.

"Degeaba dezvolți infrastructura de drumuri, de apă, reabilitezi școli și dispensare, și am făcut și au fost făcute și în Ianca asemenea lucruri în ultimii 20 de ani, dacă îi respingi pe oameni prin atitudine, dacă le vorbești urât și ești infatuat. Eu cred că am fost votat mereu pentru că mereu am căutat să le vorbesc oamenilor frumos, cu respect, să țin cont de ce mi se spune și să încerc să-i ajut în măsura în care se poate. Au fost făcute și lucruri ce vor rămâne peste generații, cum este grădinița nouă, sediul primăriei, baza sportivă foarte modernă, un dispensar nou, o bibliotecă nouă, s-au făcut drumuri. Cred însă că toate acestea ar fi fost ignorate de cetățeni dacă avem un comportament arogant, inabordabil, neplăcut", a afirmat Mirel Pascu, care ocupă acest post chiar din timpul Revoluției din decembrie 1989.

La Spineni, primarul Ion Din crede cu tărie că a câștigat cele cinci mandate pentru că nu a făcut promisiuni în campaniile electorale.
"Am avut și opt contracandidați, dar totdeauna am câștigat din primul tur cu peste 70% din voturi. Pentru că am fost singurul candidat care niciodată n-a făcut promisiuni de campanie. N-am făcut nici așa numitele adunări populare sau mitinguri electorale. Pentru că n-am vrut să promit ceva și apoi să nu am cum să fac ce am promis. În comună s-au făcute multe în ultimi 20 de ani, dispensar nou, centru pentru vârstnici, alimentare cu apă, canalizare, s-au îmbunătățit și drumurile, însă la noi nu merge cu promisiunile. Oamenii te cunosc, dacă au încredere în tine și te văd gospodar, te mai votează, dacă nu, poți să promiți orice, nu te vor vota", a mărturisit Ion Din.

Primarul cu cea mai îndelungată experiență în administrație este Titi Peligrad, din comuna Șerbănești. Acesta a început să lucreze la Primăria Șerbănești din anul 1974, ca referent agricol și din 1986, ca vicepreședinte cu atribuții pe linia sistematizării. El se caracterizează a fi drept cel mai zgârcit primar și crede că-și poate dovedi afirmația prin faptul că a reușit ca din bugetul local să finanțeze majoritatea lucrărilor de investiții în infrastructura rutieră, de învățământ, de utilități fără să fi avut la dispoziție fonduri pe măsură.
"Avem sistem de alimentare cu apă în toată localitatea, alimentare cu gaze, drumuri reabilitate, o grădiniță nouă, școlile sunt modernizate, cabinetele medicale, căminul cultural. Majoritatea, din fonduri de la bugetul local pentru că am fost cel mai zgârcit primar, foarte atent la cum se cheltuie banii și la prețurile lucrărilor. Acum administrația locală își îndreaptă atenția spre crearea de noi locuri de muncă", a spus Titi Peligrad.

Toți cei patru primari s-au arătat foarte încrezători în șansele lor la alegerile locale din acest an.

***
Câștigarea alegerilor locale pare să fi devenit pentru doi dintre cei 104 primari ai Prahovei aproape o... joacă, în condițiile în care aceștia au obținut toate mandatele după 1989, secretele lor fiind pasiunea cu care își fac treaba și omenia de care dau dovadă în acțiunile lor.

Primarul celei mai bogate comune din județ - Cornu - Cornel Nanu se mândrește cu faptul că, de la primele alegeri libere de după Revoluție și până în prezent, a părăsit primăria "doar pe perioada concediilor de odihnă", el subliniind că face totul "din pasiune, nu din alte rațiuni".

"Nu știu dacă pot spune că este vorba despre un secret pentru câștigarea tuturor mandatelor până acum, dar pot spune că fac totul din pasiune, nu din alte rațiuni. Tocmai de aceea, nu am și nici nu am avut vreodată vreo afacere sau alte procupări de acest gen", a declarat Cornel Nanu.

De altfel, primarul comunei Cornu, localitate care a devenit celebră pentru calitatea aerului, dar și după mediatizarea venită ca urmare a faptului că fostul premier Adrian Năstase are o casă aici, este de părere că, acum, interesul cetățeanului mai reprezintă o prioritate pentru puțini dintre cei care ajung primari.

"O mică parte mai au în vedere interesul cetățenilor. Foarte mulți vin la primărie pentru a-și face o imagine proprie și când se trezesc la conducerea unei localități primează interesul propriu", a susținut Cornel Nanu.

De altfel, una dintre explicațiile pe care le-a găsit pentru o astfel de situație este aceea că salariile sunt foarte mici în comparație cu atribuțiile ce îi revin unui primar.

"Retribuțiile pe care le primesc îi fac pe mulți să se gândească și la afaceri, dar vă spun că aceste două aspecte nu pot fi legate pentru că nu ai cum să le faci pe ambele bine. Salariile nu îi stimulează deloc, sunt sub orice limită a funcționării și responsabilității pe care o au. Iar acum problemele pe acest palier s-au accentuat, pentru că salariile au rămas pe loc ca și valoare, iar pretențiile au crescut mult odată cu trecerea unor responsabilități din plan central în plan local", a explicat Cornel Nanu.

Primarul social-democrat se mândrește cu faptul că în perioada în care s-a aflat la "cârma" localității, nivelul de trai în Cornu a crescut considerabil, aceasta fiind, de altfel, cea mai bogată comună din Prahova.

Locuitorii acesteia beneficiază de o rețea de 40 de kilometri de drumuri, dintre care 98% sunt asfaltate, dar și de rețea de apă și de gaze.

"În momentul de față, avem 8,5 kilometri de rețea de canalizare și lucrăm la un proiect de măsura 322 pentru alți 20 de kilometri de canalizare. Inaugurăm și stația de epurare", a spus Cornel Nanu.

El susține că nu știe cu siguranță dacă va mai candida pentru un nou mandat, pentru că decizia aparține partidului. "În principiu, da, candidez, dar aștept să văd ce spune și partidul", a conchis primarul Cornel Nanu.

Primarul de la Balta Doamnei, Vasile Dascălu, se află la conducerea acestei comune din anul 1987, iar de la data organizării primelor alegeri de după Revoluție și până acum a câștigat de fiecare dată din primul tur, două dintre mandate - 1992-1996 și 1996-2000 - fiind obținute în calitate de candidat independent, iar restul pe listele PSD.

"Contează foarte mult felul de a fi al unui om care conduce o comunitate. Pentru a fi primar nu trebuie neapărat să rezolvi toate problemele, trebuie să fii în primul rând om, un bun psiholog, să intuiești problemele oamenilor și să nu promiți dacă știi că nu ești în stare să îți respecți promisiunea, pentru că pe om îl poți păcăli o dată, dar a doua oară nu mai merge. Nu i-am dus niciodată pe oameni în eroare și ei știu asta. Voi candida și voi sta aici atâta timp cât lumea mă va mai dori", a declarat Vasile Dascălu.

Precizând că este de origine din orașul Slănic și că familia sa locuiește la Ploiești, primarul de la Balta Doamnei a subliniat că niciodată nu a avut "vreo palmă de pământ" în această localitate, dar și că pentru a fi un bun conducător al unei colectivități nu ai neapărat nevoie de o astfel de "legătură".

"Pe timpul lui Ceaușescu, în 1987, primul secretar a spus că tinerii de peste 30 de ani vor fi trimiși primari în comunele județului. Și așa am ajuns eu la Balta Doamnei. Nici nu știam unde este. O localizam pe hartă, dar nu fusesem niciodată aici. Niciodată nu am avut o palmă de pământ aici. Stau la cineva, iar familia mea este la Ploiești", a explicat primarul Vasile Dascălu. El a mărturisit că relația cu familia sa nu a fost afectată de distanță și responsabilități pentru că au existat mereu "dragoste, înțelegere și susținere reciprocă".

Vasile Dascălu consideră că, în ultimii ani, se observă că aleșii locali pun interesul colectivității în plan secund și este de acord că de vină pentru aceasta sunt neajunsurile.

"Dacă ești om, nu contează câți bani iei", a spus primarul de la Balta Doamnei.

Mândru de realizările sale, Vasile Dascălu a afirmat că școlile din comună arată chiar mai bine decât cele de la oraș, dar și că nu mai are "nicio ulicioară" care să nu fi văzut asfalt.

"Trebuie să le dai oamenilor condiții pentru a trăi omenește. La noi, la Balta Doamnei, sunt niște oameni extraordinari care muncesc peste putința unui om normal. Noi suntem principalul bazin legumicol al Prahovei, dar și al județelor din jurul nostru. Iar acum avem funcțională și o stație de compost făcută pe fonduri Phare care se află pe producție, investiția fiind de 1,4 milioane de euro", a spus Vasile Dascălu. AGERPRES