Iulia Antoanella Motoc a făcut opinie separată în decizia prin care CCR a declarat, pe 25 ianuarie, ca fiind neconstituțională legea comasării alegerilor parlamentare cu cele locale.

"Modul în care a fost interpretat art.37 din Constituție implică faptul că toate statele care au alegeri comasate nu respectă dreptul de a fi ales. Astfel, nu se poate reține argumentația potrivit căreia 'întrucât există situații în care un candidat care nu a câștigat un mandat de ales local (primar sau președinte de consiliu județean), să-și exprime dorința de a participa la alegerile naționale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfășoară la date diferite'. Amintim că există mai multe cazuri de comasare a diferitelor tipuri de alegeri, un exemplu recent fiind și comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, din anul 2009", declară Iulia Motoc, în motivarea publicată vineri de CCR.

Judecătorul arată că, dacă s-ar merge pe această logică, nici alegerile prezidențiale nu s-ar mai putea organiza odată cu alegerile parlamentare.

De asemenea, Iulia Motoc este de părere că prelungirea mandatului aleșilor locali constituie o practică a statelor democratice.

Astfel, Franța, prin Legea nr.2005-1563 din 15 decembrie 2005 privind prelungirea duratei mandatului din 2007 a consilierilor municipali și consilierilor generali, a prelungit cu un an mandatul consilierilor menționați.

Judecătorul susține că dispozițiile art.53 din Constituție prevalează față de normele cuprinse în art.38 alin.(1) din Legea nr.215/2001 potrivit cărora 'Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă'.

În plus, Iulia Motoc consideră că partea finală a deciziei CCR prin care se indică imperfecțiunile sistemului electoral românesc privind modul în care trebuie delimitate și numerotate colegiile uninominale, organizarea birourilor permanente și a
comisiilor parlamentare, și se indică modalități de revizuire a legislației electorale, excedează în mod evident obiectului sesizării depuse de USL, iar prin indicarea modalităților de revizuire a sistemului electoral există riscul unei antepronunțări a CCR.

''Apreciem că pronunțarea Curții este vagă. Astfel, se consideră că se aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituție cu argumentația că se încalcă stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral. Același caracter vag au și referințele la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea legii. Menționarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în aplicarea art.3 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu corespunde sensului dat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este unanim acceptat că sensul acestei jurisprudențe lasă o largă marjă de apreciere statelor. (...) În sensul celor de mai sus apreciem că actul normativ criticat nu contravine dispozițiilor art.3 din Protocolul nr.1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale'', mai susține Iulia Motoc. AGERPRES