"Populația nu protestează împotriva măsurilor de austeritate luate din 2010, dintre cele mai dure din țările Uniunii Europene, reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25 %, creșterea spectaculoasă a TVA - de la 19 la 24 % - înghețarea pensiilor oricum mici și multe alte măsuri dramatice. Românii nu au protestat atunci, protestează acum, nu pentru a cere recuperera acestor pierderi salariale, deși sunt afectați, protestează acum pentru că, așa cum afirmă acești protestatari, simt că singurul câștig cert al României, după 20 de ani, și anume pentru că garanțiile pentru o societate democratică și pentru un stat de drept, sunt în pericol. Pentru că, de facto, și toată lumea vede în România, puterea s-a concentrat în mâna unui singur om, iar principalul partid de guvernământ se comportă ca un partid-stat pe care românii îl cunosc de multă vreme și pe care românii nu-l mai vor niciodată", a spus liderul PNL, cu prilejul unei dezbateri despre democrația din România, organizată grupurile europarlamentare Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).
Potrivit acestuia, toate aceste aspecte, și altele, necesită o dezbatere în interiorul familiei europene.
"Este o discuție despre realități, perspective și, mai ales, riscuri. Acum câteva zile, președintele României, Traian Băsescu, într-o intervenție mult așteptată și intens urmărită, spunea - citat aproximativ: 'Eu sunt un dictator?' 'Eu nu sunt un dictator, pentru că pe mine mă atacă mulți de dimineață până seara în dezbateri politice la televizor'. Ceea ce este adevărat. Sunt mulți, 10, 15, 20, 50 de oameni politici, 5, 10, 15 jurnaliști. Nu accept să punem problema așa. Nu accept ca, într-o țară din UE, la începutul anului 2012, cineva să-mi aducă astfel de argumente cum că nu ar fi dictator. Nu a spus nimeni că în România e dictatură, nu a spus nimeni că președintele României e dictator. Sigur că am putea întreba: 'Da vă pot critica la televiziune 15, 20 de politicieni? Funcționari publici din România își pot afirma public, liniștiți, convingerile politice? Câți cetățeni ai României pot să-și afirme și să-și manifeste convingerile și opțiunile politice fără să se teamă de repercusiunile firești într-un regim democratic?", a spus Antonescu.
El a subliniat că, de fapt, tema discuției de la Bruxelles nu se referă la posibilitatea existenței dictaturii într-o țară membră a UE. "Noi trebuie să discutăm, avem acest drept și cred că avem această obligație să discutăm calitatea și performanța acestui regim democratic", a adăugat președintele PNL, care a calificat, în context, dialogul Puterii cu societatea civilă, cu cetățenii sau sindicatele ca fiind "o amintire".
Crin Antonescu a mai spus că nu acceptă ca societatea civilă să fie împărțită de către președintele Traian Băsescu în 'de bună' sau 'de proastă' calitate. "Asta o pot face doar cei pe care ONG-uri, celelalte forme ale societății civile, susțin că le reprezintă, nu liderul sistemului politic", a argumentat el.
Copreședintele USL a dorit să-i asigure pe colegii din Parlamentul European că protestele din România, "așa cum admit chiar guvernanții", sunt spontane, nefiind organizate de opoziția politică și reprezintă "ceea ce se numește vârful aisgbergului". În opinia sa, fondul manifestațiilor este cauzat, totuși, de măsurile de austeritate.
"Iar nemulțumirea majoră, profundă, cauzele ei în societatea românească sunt foarte bine redate de oricare dintre cercetările sociologice, de oricare dintre analizele care se fac încă din cursul anului trecut. Fiecare are dreptul să-și aleagă sistemul politic în care dorește să trăiască, România nu a fost și nu este Belarus, România nu este și nu va fi Rusia. Cu tot respectul pentru aceste state, România este un stat, o societate, românii sunt o națiune care au făcut o națiune fundamentală și definitivă pentru Europa, cu valorile ei culturale, politice, cu valorile ei de familie și din această familie România nu va ieși", a spus Antonescu.
El a mai criticat "doi termeni cheie" ce revin în discursul șefului statului și al Puterii de la București: modernizare și reformă.
'Se invocă că, în toți acești ani, o putere reformatoare, cu viziune și voință, a modernizat statul român și că opoziția prezentată de mult, inclusiv în forurile europene, și pe nedrept retrogradă, antireformistă, blochează acest proces de modernizare a statului. În realitate, statul român este mai corupt, mai clientelar ca oricând, mai costisitor și mai puțin de folos cetățeanului plătitor de impozite ca oricând. Iar despre austeritate este bine să discutăm până la capăt cu toate datele autentice, și vom vedea că austeritatea a fost impusă, prescrisă doar unor oameni care se află în afara clientelei uzuale a puterii", a afirmat liderul PNL.
Potrivit acestuia, "clienții puterii s-au îmbogățit la vedere, oficial, s-au îmbogățit în toate felurile".AGERPRES


Românii care au ieșit în stradă nu protestează împotriva măsurilor de austeritate luate din 2010, ci pentru o societate democratică, a declarat marți, la Bruxelles, președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, copreședinte al Uniunii Social Liberale.