La ceremonia de depunere a jurământului au participat președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, premierul Emil Boc și mai mulți membri ai Cabinetului.

Primul-ministru Emil Boc a înaintat marți președintelui propunerea de numire a lui Cristian Diaconescu ca ministru al Afacerilor Externe, după ce luni îl revocase din funcție pe Teodor Baconschi din cauza unor afirmații ale acestuia privind protestele din ultima perioadă.

La scurt timp, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru revocarea din funcția de ministru al Afacerilor Externe a lui Teodor Baconschi și pe cel de numire în locul acestuia a lui Cristian Diaconescu.

Diaconescu a mai ocupat funcția de ministru de Externe în primul Cabinet Emil Boc, format după alegerile generale din 2008.

El a deținut funcția de ministru al Afacerilor Externe în Guvernul PDL - PSD până la data de 1 octombrie 2009, când miniștrii social-democrați au demisionat din Executiv.

* * *

Senatorul Cristian Diaconescu s-a născut la 2 iulie 1959, la București. Absolvent al Facultății de Drept a Universității București (1983). A urmat în 1992 cursurile de specializare ale Centrului de Prevenirea Conflictelor în domeniul Măsurilor pentru Creșterea Încrederii și Securității în Europa. Este doctorand din 2007 al Facultății de Științe Juridice a Universității București.

Judecător la Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov (1983 - 1985), la Judecătoria Sectorului 4, Tribunalul Municipiului București (1985 - 1989) și Inspector de specialitate în Ministerul Justiției (1989 - 1990).

Din 1990 și-a început activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În perioada, 1990 - 1996, a fost diplomat la Delegația Permanentă, ulterior Misiunea Permanentă a României la OSCE, coordonator al secției de cooperare în domeniul politico-militar al OSCE din MAE, diplomat la Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena, adjunct al șefului misiunii pentru domeniile politico-militar și de securitate ale OSCE.

În perioada 1996 - 1997 a fost secretar științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (ADIRI) și diplomat în Direcția OSCE din MAE. Director al Direcției OSCE și de cooperare cu structurile subregionale (1997), iar în 1998 director general al Direcției Generale Juridice și Consulare din MAE. Din mai și până în decembrie 2000 a fost secretar adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) și ambasador en pied în această organizație.

Desemnat la 29 decembrie 2000 secretar de stat pentru afaceri bilaterale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În 2004, a fost numit secretar de stat pentru probleme de integrare europeană în cadrul aceluiași minister. Totodată, a fost negociator șef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene și pentru Tratatul politic de bază între România și Federația Rusă, pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei. Între ianuarie 2004 și martie 2004 a deținut funcția de Secretar de Stat pentru Afaceri Europene.

În martie 2004, a fost numit ministru al Justiției cu misiunea de a negocia și închide capitolul 24, Justiție și Afaceri Interne, în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. În noiembrie 2004, Cristian Diaconescu a raportat Guvernului închiderea acestui capitol facilitând astfel finalizarea procesului de integrare în Uniunea Europeană.

În noiembrie 2004, Cristian Diaconescu s-a înscris în alegerile parlamentare, candidând în circumscripția județului Constanța și câștigând mandatul de senator.

Începând cu anul 2005, Cristian Diaconescu a fost ales de Congresul Partidului Social Democrat în funcția de vicepreședinte, poziție pe care o ocupă până în februarie 2010. În Senatul României, Cristian Diaconescu a deținut funcțiile de vicepreședinte al Comisiei Drepturilor Omului și președinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.

În aprilie 2008, Cristian Diaconescu s-a înscris, la propunerea unanimă a forurilor de conducere ale PSD, în cursa pentru câștigarea Primăriei Generale a Capitalei, pe care a pierdut-o fără să ajungă în turul doi.

După alegerile din 30 noiembrie 2008, Cristian Diaconescu a devenit senator de București în urma redistribuirii.

Este cadru didactic asociat la catedra de Drept Internațional Public a Universității Hyperion (1993), profesor la Colegiul Național de Apărare (din 1997), unde a predat cursuri privind tematica securității și cooperării europene și euro-atlantice; profesor la Institutul pentru Drepturile Omului; membru în Fundația Colegiului Național de Apărare (din 1995).

Între anii 1998 - 2000 a fost negociator șef pentru tratatele și acordurile bilaterale privind regimul frontierelor, protecția minorităților și readmisia, precum și în domeniul măsurilor de creștere a încrederii și securității în Europa, șef de delegație la reuniunile privind Dimensiunea Umană a OSCE, Comisia privind Drepturile Omului la Geneva, Comisia Dunării etc.

Pe 18 decembrie 2008, Consiliul Executiv Național al PSD l-a propus pe Cristian Diaconescu pentru preluarea portofoliului de ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Emil Boc. A fost validat în Parlament, în funcția de ministru al Afacerilor Externe, la 22 decembrie 2008, împreună cu întreg Cabinetul Emil Boc, în aceeași seară depunând jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Traian Băsescu.

Cristian Diaconescu a ocupat portofoliul de ministru al Afacerilor Externe până la 1 octombrie 2009, când miniștrii social-democrați au demisionat din Guvernul de coaliție cu PDL, după ce Dan Nica a fost revocat din funcția de viceprim-ministru și ministru al Administrației și Internelor.

La data de 18 februarie 2010, Cristian Diaconescu și-a depus candidatura pentru șefia PSD, la Congresul extraordinar din 20 februarie 2010. Ulterior, acesta a anunțat retragerea din cursă, anunțându-și sprijinul pentru Mircea Geoană.

Diaconescu a demisionat din PSD pe 24 februarie 2010 și s-a alăturat Grupului independenților din Parlamentul României.

Din data de 1 mai 2010, Cristian Diaconescu ocupă funcția de președinte de onoare al Uniunii Naționale pentru Progresul României.

La 7 februarie 2011 a fost ales vicepreședinte al Senatului și reales în funcție la 5 septembrie 2011.

Este căsătorit și are un copil. Cunoaște limbile engleză și franceză. AGERPRES