Kelemen a susținut, într-un interviu acordat AGERPRES, că atunci când oamenii au avut impresia că s-a depășit o limită și este afectat un sistem care funcționează, precum cel de urgențe sau SMURD, atunci au ales să iasă în stradă.

El consideră că o soluție la protestele din ultimele zile o reprezintă dialogul cu reprezentanți ai protestatarilor și cu partidele politice.

Președintele UDMR a reiterat că retragerea din dezbatere publică a proiectului legii Sănătății a fost o decizie corectă, dar a adăugat că nu trebuie neapărat ca politicienii să vorbească despre un nou act normativ, ci mai degrabă despre schimbări pe anumite sectoare din sistemul sanitar.

Hunor Kelemen a mai vorbit despre viziunea UDMR asupra alegerilor legislative și locale din 2012, dar și despre prioritățile Uniunii, printre care adoptarea statutului minorităților.

În ceea ce privește exploatarea minieră de la Roșia Montană, Kelemen, care este și ministru al Culturii, a subliniat că, în acest moment, "mingea este în ograda Ministerului Mediului", dar un proiect trebuie să ajungă și la Guvern. El a afirmat totodată că se impune o formulă de renegociere a contractului privind exploatarea minieră, astfel încât beneficiul statului român să fie mai mare decât cel negociat inițial.

AGERPRES: De câteva zile asistăm la proteste în toată țară. Oamenii cer demisia președintelui și a Guvernului din care și UDMR face parte. Care credeți că ar fi soluția pentru restabilirea liniștii în rândul populației?
Hunor Kelemen: În primul rând, protestele pașnice, indiferent dacă sunt spontane sau organizate, sunt în cadrul jocului democratic și nu trebuie să ne speriem. Peste tot în lumea democratică și în țările democratice apar astfel de proteste și este o modalitate pentru orice om de a-și spune părerea despre președinte, despre Guvern, despre clasa politică, despre orice subiect care îi interesează pe toți cetățenii. De aceea, eu nu aș spune că se întâmplă ceva ce nu este normal într-o lume democratică, într-o țară democratică. Este un lucru absolut normal.

Când vorbim despre vandalisme și despre alte chestiuni care sunt dincolo de legislație și de bunul-simț și pun în pericol siguranța cetățeanului, atunci este altceva. Acolo trebuie să intervină statul, trebuie să intre Jandarmeria și organele care au atribuții în acest domeniu. În ceea ce privește cazul special, sigur că ultima picătură - și aici trebuie să fim foarte conștienți și foarte sinceri - a fost această problemă cu reforma în sistemul sanitar. Dar, după joi seara, când la Târgu Mureș a fost o demonstrație și la Cluj, pentru a-l susține pe doctorul Arafat, astăzi nimeni nu mai vorbește despre sistemul sanitar și despre problemele din Sănătate. Lucrurile au mers în altă direcție și, iarăși, este un lucru absolut firesc, fiindcă oamenii, în 2010 și 2011, au avut răbdare și au acceptat o grămadă de schimbări, din cauza crizei economice globale.

Eu cred că, în primul rând, trebuie să facem apel la calm și la responsabilitate. Orice demonstrație care respectă legislația trebuie să fie acceptată de lumea politică. Dar asta nu înseamnă că lucrurile trebuie rezolvate pe stradă.

AGERPRES: Atunci, unde trebuie rezolvate?
Hunor Kelemen: Noi am propus și propunem în continuare dialog, dacă există reprezentanți ai protestatarilor atunci cu ei, cu toate partidele politice, în Parlament, pentru că acestea sunt instituțiile fundamentale și acolo trebuie dusă dezbaterea și discuția politică, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată. Și, în cazul în care se va face o solicitare care va îndeplini toate criteriile din Constituție și din regulament, atunci, probabil, săptămâna viitoare se va organiza o sesiune extraordinară, trebuie spus ce este pe ordinea de zi și cât durează. Din acest punct de vedere, noi nu avem nicio problemă să susținem și să participăm la o astfel de dezbatere, chiar eu cred că rolul Parlamentului în astfel de situații trebuie accentuat. Nemulțumirile oamenilor sunt nemulțumiri reale, acest lucru trebuie văzut și trebuie spus.

Noi am făcut un efort uriaș, toată societatea, fiecare cetățean. Văzând ce se întâmplă în jurul nostru, eu cred că deciziile noastre, oricât de dureroase au fost, vorbesc despre cele din 2010 și 2011, au fost justificate și oamenii, într-un fel, au și înțeles, au răbdat. Când ai depășit o anumită limită, când ei au avut impresia că te atingi de un sistem care funcționează, eu vorbesc despre serviciile de urgență, de SMURD - fiindcă în Sănătate problemele rămân dincolo de discuțiile noastre - atunci, într-adevăr, foarte repede au ieșit în stradă și au demonstrat și au spus ce cred despre acest sistem. De aceea, eu am salutat retragerea proiectului făcut de o echipă prezidențială și prima dată trebuie să calmăm lucrurile, trebuie să ne așezăm să vorbim, să analizăm care sunt în acest moment, în 2012, posibilitățile noastre și care sunt răspunsurile noastre la aceste probleme și posibilitățile de a face un pas înainte, dar nu acolo unde lucrurile merg bine, unde sistemul funcționează.

Și SMURD-ul funcționează. Aici, cei care au insistat mai mult decât trebuia nu au evaluat foarte bine situația, fiindcă fiecare cetățean are o oarecare experiență cu SMURD-ul, dacă nu personală, atunci este legată de apropiați, de prieteni sau au văzut SMURD-ul în acțiune în diferite situații, cum veneau, cum acționau. Din acest punct de vedere, chiar era în acest moment o greșeală și este o greșeală să încerci să duci dezbaterea în această direcție, ne mai vorbind despre faptul că nimeni nu a mai discutat despre altceva decât despre acest subiect. Deci, ca să putem găsi o soluție trebuie să ai și un diagnostic corect și diagnosticul corect eu cred că aici trebuie căutat: din ce cauză am ajuns în această situație și care a fost picătura care a umplut paharul? Fiindcă oamenii au fost conștienți, responsabili, răbdători cu tot ce a însemnat tăierile de salarii, disponibilizările și tot ce a însemnat această disciplină bugetar fiscală. Acest lucru l-au înțeles, au spus: "Domnule, noi nu putem cheltui mai mult decât avem". Dar, când ai trecut într-o zonă unde nu era necesară o astfel de abordare, au spus "Stop joc".


AGERPRES: Alegerile anticipate, cerute de protestatari, sunt o soluție?
Hunor Kelemen: Astfel de solicitări există peste tot în Europa și în UE, unde în fiecare zi este solicitată demisia președintelui, Guvernului, primului-ministru și clasei politice. Fiindcă, dacă ați observat, ei nu au cerut niciodată, în aceste zile, să vină USL-ul, deci nu au politizat aceste demonstrații. Deci, nu era o chestiune între Putere și Opoziție. Că Opoziția încearcă să se așeze pe acest val, așa e în lumea politică, dar nu ați văzut în mijlocul demonstranților liderii cei mai importanți ai Opoziției, căci nu era cazul. Este, dacă vreți, un protest antisistem. Eu cred că atunci când vorbim de alegeri anticipate, cel puțin noi trebuie să spunem răspicat că alegerile anticipate nu vor putea rezolva nimic în acest moment.

Este greu să ajungi la alegeri anticipate, să organizezi alegeri anticipate și poți să pui în pericol tot ce ai obținut în doi ani cu efortul fiecărui cetățean. Alegeri vor fi în 2012, lucrurile sunt foarte clare. Împingând lucrurile către alegerile anticipate, asta ar însemna o instabilitate politică de două-trei luni. Nu cred că are nevoie România de așa ceva. Eu cred că mandatul trebuie dus până la sfârșit, în noiembrie oricum vor fi alegeri și atunci fiecare cetățean va avea posibilitatea de a spune pe cine dorește în continuare în Parlament și la conducerea țării.

Eu nu cred că în acest moment este util să vorbim despre alegeri anticipate fără să vorbim și despre situația economică și instabilitatea politică și cum ajungi la alegeri anticipate. Trebuie să demiți de două ori Guvernul, altfel nu ai cum să ajungi la alegeri anticipate. După ce ai demis prima dată Guvernul, încă de două ori în 60 de zile, asta înseamnă două luni. Ce mesaj vei transmite către exterior și către lumea economică? Ce reacții vei avea? Ce se va întâmpla cu leul, cu inflația? Și, după aceea, încă nu e sigur dacă vei organiza alegeri anticipate fiindcă în Constituție spune că "poate dizolva Parlamentul". Dacă ai dizolvat Parlamentul mai ai nevoie de cel puțin 45 de zile pentru a organiza aceste alegeri, asta înseamnă că mai mult de trei luni stăm într-o instabilitate care ar da înapoi România cu doi ani. De aceea, eu nu susțin varianta alegerilor anticipate, dar în viața politică trebuie să știi să rămâi deschis la orice soluție democratică, care este în interesul general, național.

AGERPRES: Premierul Emil Boc a cerut în coaliție o nouă lege a Sănătății. În ce măsură va contribui UDMR-ul la noul proiect de act normativ?
Hunor Kelemen: Eu nu cred că în acest moment trebuie să vorbim despre o nouă lege a Sănătății. Cei care în acest moment nu înțeleg care a fost ultima picătură și insistă în continuare pe o anumită linie înseamnă că înțeleg ceva greșit, fundamental greșit. Eu cred că este nevoie de schimbări în sistemul sanitar, fiindcă există probleme uriașe în ceea ce privește Casa Națională de Asigurări, care este, de fapt, un stat în stat. Deci, acolo sunt probleme uriașe, finanțarea spitalelor, pachetul de bază, multe lucruri care trebuie analizate și trebuie văzut dacă este nevoie de o nouă lege sau este nevoie de reglementări sectoriale în diferite subsegmente din domeniul sanitar.

De aceea, noi am spus că specialiștii Ministerului Sănătății și cei cu care ministrul vrea să lucreze trebuie să facă o analiză, dar nu în 24 de ore, nici măcar în 48, nici măcar într-o săptămână. O analiză serioasă, profundă, cu studii de caz, unde și în ce mod ar trebui să corectăm problemele care nu merg bine în sistemul sanitar și abia după aceea putem discuta despre un nou proiect. Dar Ministerul Sănătății trebuie să fie cel care să fie inițiatorul și nu altcineva și specialiștii trebuie să fie cei care să spună care sunt problemele și care sunt răspunsurile la aceste probleme, nu altcineva, nu din afara MS. De aceea, contribuția noastră va fi una solidă, dacă se va ajunge la o astfel de concluzie din partea specialiștilor.

Eu nu aș vrea să spun că se va ajunge la o astfel de soluție, că se va ajunge în 2012, că se va face un nou proiect. Nu spun aceste lucruri, fiindcă nu am elementele necesare. Eu și în decembrie, când prima dată s-a pus problema noului proiect, eu am spus care sunt reținerile noastre, reținerile mele. Eu am spus care este poziția noastră și acum trebuie să spun că, din păcate sau din fericire - depinde de poziția unde te așezi -, am avut dreptate când am spus: "Opriți-vă, stați un pic să vedem care este într-adevăr situația". Am avut dreptate și de aceea nici în acest moment eu nu insist să mergem cu o viteză vecină cu nebunia când vezi ce se întâmplă în țară, cam ce vede societatea, cam ce dorește societatea, atunci nu poți să bagi în ultima sută de metri piciorul în accelerație. Deci, aici trebuie văzut și în ce an suntem, în ce context politic și social suntem. Aceste lucruri trebuie văzute.

AGERPRES: Dumneavoastră spuneți, în fapt, că nu coaliția ar trebui să vină cu o nouă lege a Sănătății, ci specialiștii. Ați ridicat acest lucru în coaliție, pentru că declarațiile premierului pe acest subiect au arătat altceva?
Hunor Kelemen: Eu acest lucru l-am spus în coaliție și acesta este și mandatul ministrului: să facă echipă din cei mai buni specialiști din toate domeniile sanitare și să facă o analiză. După ce vom avea această analiză și vom avea concluziile, atunci va primi ministrul Sănătății o altă sarcină, un alt mandat, dar nu știu care va fi, depinde de analiză, de concluzia ei, poate să fie către o nouă lege, pot fi doar reglementări în câteva subdomenii din acest sistem. Orice schimbare se va face, se va propune va fi în folosul cetățeanului și acest lucru, pentru noi, UDMR, și pentru ministrul Sănătății va fi literă de lege.

AGERPRES: Analiștii politici susțin că în 2012 se va încerca scoaterea UDMR de la guvernare. În acest context, este posibilă o apropiere a UDMR de USL?
Hunor Kelemen: În acest moment, eu nu vreau să intru în speculații. Nu cred că un om care totuși are o minimă responsabilitate, vorbesc de oamenii politici, dorește acest lucru, căci asta înseamnă un Guvern minoritar, o instabilitate politică, o imposibilitate de a guverna și o punere în pericol a tot ceea ce am realizat. Din partea PDL-ului - și aici vorbesc despre conducerea partidului, de premier și de colegii săi cu care noi avem discuții săptămânale, chiar zilnice - nu se spune așa ceva, nu se dorește așa ceva. Mai mult, intenția lor este de a merge până la sfârșitul mandatului împreună.

USL-ul, știți cum e. Ei sunt acum în Opoziție, am fost și noi în Opoziție din cauza USL-ului într-o anumită formă. Și sunt convins că dacă ei după alegeri vor avea 50% și un vot în Parlament nu vor avea nevoie de nimeni, nici de UDMR, nici de altcineva. Este simplă matematică. Dacă nu vor avea 50 plus unu, atunci sigur că lucrurile se vor complica pentru toată lumea, de aceea nu prea înțeleg eu de prea multe ori sau aș vrea să cred că nu am cum să înțeleg fiindcă este aproape imposibil să înțelegi mesajele foarte dușmănoase din partea liderilor USL. Nu toți, dar unii au făcut câteva afirmații destul de brutale. Nu este bine să spui: "Nu vreau să discut cu tine niciodată". Au mai fost unii care au spus așa ceva, s-au jurat și cu mâna pe Biblie și viața a dat un alt rezultat și ne-a dus într-o altă direcție.

Noi rămânem deschiși de fiecare dată, dar niciodată nu am trădat colegii noștri de coaliție, doar dacă s-a depășit un anumit punct, o anumită limită și acest lucru trebuie să fie un mesaj important și pentru cei de la PDL, colegii noștri din coaliție și pentru celelalte partide.

AGERPRES: PDL a anunțat că prioritățile sale pentru 2012 rămân reorganizarea teritorială și revizuirea Constituției. Se știe, însă, că UDMR are puncte de vedere diferite în privința acestor două subiecte. Se va găsi un dialog la nivelul coaliției, așa cum spunea premierul, pentru ca aceste două priorități democrat-liberale să fie îndeplinite?
Hunor Kelemen: De discutat se poate discuta, dar eu cred că aceste afirmații făcute de PDL acum zece zile, în urma evoluțiilor din societate și a celor întâmplate zilele trecute, vor fi regândite, reanalizate. Eu așa sper, dar nu este treaba mea, dar pot să vă spun că în 2012 nu văd posibilă o reorganizare administrativă și nu văd posibilă o amendare a Constituției, doar, eventual, pentru pactul fiscal al UE, în rest, nu. Sigur, fiecare poate să aibă ce prioritate dorește. Noi avem un protocol de colaborare și un program de guvernare, avem un acord de funcționare a coaliției, acolo lucrurile sunt foarte clare și foarte simple: nici reorganizarea teritorială, nici amendarea Constituției nu figurează.


AGERPRES: Anul trecut, spuneați că prioritatea dvs este adoptarea statutului minorităților în 2012. Mai este posibil acest lucru?
Hunor Kelemen: Rămâne o prioritate a noastră, este și un document semnat de către toți liderii din coaliție și vom insista în 2012. Dacă vom avea și majoritate și susținere din partea colegilor se va vota, dacă nu, nu pierdem nici răbdarea, nici speranța și nici curajul. Vom susține în continuare, până când vor fi un moment și o majoritate pentru acest proiect.

AGERPRES: Reprezintă un pericol pentru intrarea UDMR în Parlament prezența altor formațiuni care să-i reprezinte pe etnicii maghiari și mă refer la Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania și la Partidul Civic Maghiar? Luați în calcul o posibilă colaborare, coaliție, cu vreuna dintre aceste formațiuni pentru viitoarele alegeri, în scopul asigurării reprezentării etnicilor maghiari în Parlament?
Hunor Kelemen: Coaliție în niciun caz, fiindcă pragul se duce către opt la sută. Noi vom candida sub identitatea și sub sigla UDMR. Este o construcție credibilă și viabilă și după 22 de ani și ușa rămâne deschisă pentru oricine dorește să intre în această horă, în acest joc, în această viață publică politică. Noi nu închidem ușa, dar în acest moment este prematur să discuți despre alte aspecte, precum o colaborare fiindcă ei sunt preocupați cu altceva. Ei acum își construiesc partidul, ei acum își construiesc organizațiile locale. Cel care construiește un partid se gândește la competiție, nu la colaborare. În această perioadă, noi nu ne ocupăm de negocieri și de discuții, dar ușa noastră rămâne deschisă.

AGERPRES: Care va fi strategia UDMR pentru alegerile legislative și locale din 2012?
Hunor Kelemen: Candidați credibili, program credibil - cu populisme și demagogie nu ai cum să fii credibil - și răspunsuri corecte pe fiecare problemă a cetățeanului. Eu, din acest punct de vedere, nu sunt pesimist, nu am nici un optimism exagerat. Știu care sunt problemele oamenilor, dar mergând în țară și discutând cu ei, dacă mâine, poimâine am organiza alegeri, atunci noi am fi în Parlament cu aceeași greutate, cu același număr de parlamentari. Strategia concretă urmează să o elaborăm. Un lucru știm deja, fiind alegeri comasate, trebuie să ai o altă strategie, mult mai nuanțată decât în anii anteriori, fiindcă trebuie să răspunzi și la întrebările comunităților locale și la așteptările oamenilor din aceste comunități, dar, pe lângă acest mesaj, trebuie să ai și unul politic privind cadrul legislativ, politici publice mari, o viziune mai largă. Și aceste lucruri trebuie combinate. De aceea, va fi o provocare uriașă pentru fiecare partid și pentru fiecare om politic. Am început pregătirile.


AGERPRES: Sunteți și ministru al Culturii, iar ministerul pe care-l coordonați are un rol important în proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. Care mai este stadiul acestui proiect?
Hunor Kelemen: Ministerul Culturii, în acest moment, nu mai are prea mult de făcut în acest dosar. Comisia națională de arheologie a dat anul trecut o descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, în anumite condiții. Va fi o supraveghere permanentă și, pe baza documentelor de până acum, știm că vom salva cam 80-85% din patrimoniul construit și arheologic. Noi am transmis acest punct de vedere și la Ministerul Mediului. Avem pregătite toate garanțiile pentru o investiție masivă în patrimoniul cultural construit la Roșia Montană și la nivel național, dar acum mingea este în ograda Ministerului Mediului, urmează să fie analizat și acolo, în comisia de analiză tehnică, tot dosarul, toate aspectele și, în funcție de concluzia lor, vom vedea ce se va întâmpla și, la un moment dat, va ajunge și în fața Guvernului tot proiectul.

Din punct de vedere economic, oamenii înțeleg că avem nevoie de astfel de investiții. Un lucru foarte cert este că noi nu vom accepta un lucru care pune în pericol sănătatea oamenilor, sănătatea comunității și trebuie să se găsească - dar aici nu este Ministerul Culturii sau al Mediului actorul principal - o formulă de renegociere a contractului, în așa fel încât beneficiul statului român, al cetățenilor să fie mai mare decât cel negociat acum foarte mulți ani prin '99-2000. În acest moment, este o comunitate condamnată la moarte. Este o catastrofă acolo, fără locuri de muncă și fără investiții în această zonă. Acum este o bombă ecologică care s-ar putea să explodeze oricând, fiindcă acolo a existat minerit, există iazuri de decantare care nu au fost ecologizate, nu au fost și nu sunt protejate.

Dacă cineva vrea să-mi spună mie că, în 2012, la Roșia Montană este raiul pe pământ, unde vrei să trăiești neapărat fiindcă acolo este fericirea absolută, dar nu se poate fiindcă vine cineva să distrugă zona, eu o să spun că minte și nu cunoaște situația. Mergeți și vedeți catastrofă ecologică, catastrofă din punct de vedere cultural. Trebuie făcut ceva, putem să așteptăm și să spunem că vremea va rezolva această problemă sau putem spune: "Mergeți adunați zmeură sau fructe de pădure și vor veni turiștii și veți trăi din asta". Sau putem găsi o soluție care să fie un pic mai apropiată de ceea ce fac ei de două mii de ani, mineritul. Dar, în anumite condiții. Noi nu vom susține un proiect care nu va ține cont de siguranța și de sănătatea cetățeanului. AGERPRES