Tot în ședința de vineri, Plenul va discuta și raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2011.

CSM are în componența sa 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept - ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși prin votul membrilor Plenului, pentru un an de zile, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători și cinci procurori aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor. Dacă președintele este judecător, vicepreședintele trebuie să fie procuror, și invers.

Mandatul actualului CSM a început în ianuarie 2011, primul președinte fiind ales judecătorul Horațius Dumbravă, iar vicepreședinte procurorul George Bălan.

Deocamdată, singurul care și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al CSM este judecătorul Alexandru Șerban, care a și publicat pe site-ul Consiliului programul său intitulat 'Zece obiective pentru CSM în anul 2012'.

Programul lui Alexandru Șerban identifică cinci potențiale surse de risc ce definesc anul 2012, considerat unul dificil: se estimează continuarea creșterii volumului de cauze de pe rolul instanțelor și parchetelor, este un an electoral, urmează numiri în înalte funcții de conducere în parchet și promovări la Înalta Curte de Casație și Justiție în condițiile noilor dispoziții legale și regulamentare, este posibil să intre în vigoare legea care modifică regimul răspunderii disciplinare a magistraților și al Inspecției judiciare (în funcție de ce va decide Curtea Constituțională), este iminentă intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

Alexandru Șerban consideră că, în tot acest context, Consiliul va trebui să aibă o atitudine echilibrată, să nu se implice în potențiale jocuri cu tentă politică, să se concentreze pe ceea ce este important pentru sistemul judiciar.

El promite că va continua actuala politică de transparență, începută în 2011, prin publicarea documentelor anexate ordinii de zi, atât la plen, cât și la secții și consideră că este nevoie de o eficientizare în domeniu, în sensul că materialele și documentele anexă trebuie să apară într-un interval de timp suficient, pentru a fi cunoscute de instanțe, parchete, ca și de toți cei interesați.

În plus, va continua dezvoltarea site-urilor www.csm1909.ro și www.infocsm.ro, pentru ca acestea să continue să fie principala sursă de informații privind activitatea Consiliului, atât pentru magistrați, cât și pentru mass-media.

Mai mult, Alexandru Șerban își propune să implementeze votul electronic, întâi la ședințele de secție, apoi - în funcție de rezultate - și la ședințele plenului.

De asemenea, el promite că va sprijini relansarea proiectului Jurindex, un proiect de urma căruia să beneficieze, pe lângă magistrați, și ceilalți profesioniști ai dreptului, auditori, studenți, întreaga societate românească interesată.

Alexandru Șerban critică noua lege a Inspecției judiciare promovată de Ministerul Justiției.

'Trebuie asigurată funcționalitatea inspecției în contextul creat prin numeroasele deficiențe și neconcordanțe din legea promovată de Ministerul Justiției și adoptată de Senat. Perioada ce urmează este esențială în crearea unui cadru funcțional Inspecției judiciare, motiv pentru care CSM trebuie să se implice direct în asigurarea acestui cadru, în primul rând prin adoptarea regulamentelor prevăzute de lege. Este prioritară completarea schemei de personal a inspecției judiciare, folosindu-se criterii obiective de selecție', se mai arată în programul său. AGERPRES