"Proiectul care vizează promovarea judecătorilor la Înalta Curte de casație și Justiție îmbunătățește procedura de selectare a judecătorilor la ÎCCJ, prin instituirea unor garanții de transparență, obiectivitate și profesionalism. Legea garantează promovarea magistraților la instanța supremă pe criterii de competență și în mod transparent. Este o procedură extrem de transparentă și de profesională astfel încât selectarea judecătorilor să răspundă criteriilor și exigențelor de probitate profesională și deontologie", a spus Boc, după ce Guvernul a decis angajarea răspunderii pe proiect, în ședință specială.

Conform proiectului, candidații la funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție sau procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fi îndeplinit efectiv cel puțin cinci ani funcția de judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la parchet de pe lângă o curte de apel, ori Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Alte condiții sunt să fi obținut calificativul "foarte bine" la ultimele trei evaluări, să nu fi fost sancționați vreodată disciplinar, să aibă vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 15 ani.

Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte sau la Parchetul General urmează a se face numai prin concurs care constă în următoarele probe: evaluarea hotărârilor judecătorești redactate, în cazul judecătorilor, sau a actelor întocmite în faza de urmărire penală ori în faza judecății, în cazul procurorilor, un interviu în fața plenului Consiliului Superior al Magistraturii, precum și probe scrise cu caracter teoretic și practic.

Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a CSM și corespund secțiilor ÎCCJ pentru care au fost depuse candidaturi.

Din comisii fac parte: un judecător de la ÎCCJ, un profesor universitar care are încheiat un contract de muncă pe durată nedeterminată cu o universitate de cercetare avansată și educație, și câte un formator al INM, cu grad cel puțin de judecător de Curte de Apel, propus de INM.

În cadrul probei de evaluare a hotărârilor judecătorești din comisiile de concurs mai fac parte și câte un avocat cu înaltă reputație profesională și morală propus de Uniunea Națională a Barourilor din România și câte un psiholog propus de Colegiul Psihologilor din România, a precizat Boc.

Pentru transparentizarea procedurii, magistrații care doresc să candideze pentru o asemenea poziție trebuie să publice pe pagina de internet a CSM sentințele pe care le-au dat în ultimii 10 ani, "astfel încât oricine să le poată cunoaște, iar comisia de concurs le va evalua după expirarea termenului de 30 de zile, timp în care oricine poate trimite observații pe marginea documentelor", a menționat premierul.

A doua probă este interviul la plenul CSM, care evaluează aspectele referitoare la conduită, deontolgie și integritatea candidaților.

Ca pondere, maximum 75 de puncte se acordă pentru evaluarea hotărârilor judecătorilor sau a actelor întocmite de procurori, iar cel mult 25 de puncte se acordă la proba interviului la CSM.

Punctajul minim de admitere este de 80 de puncte, primele două probe având caracter eliminatoriu.

Probele scrise sunt, în funcție de specializare, din drept civil, familie sau drept internațional privat, drept penal, drept administrativ, drept financiar și fiscal sau dreptul muncii.

O a doua probă scrisă se referă la jurisprudența ÎCCJ și Curții Constituționale, Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții de Justiție a Uniuni Europene, precum și la codurile procedură civilă, respectiv penală, în funcție de poziția vizată.

Pentru promovarea concursurilor, candidații trebuie să obțină minimum nota 8 la probele scrise, cu condiția ca la fiecare probă să fi luat minimum 7.

În coaliția de guvernare s-a stabilit ca din comisiile de evaluare a judecătorilor să nu poată face parte procurori. AGERPRES