"Corupția costă statele membre ale Uniunii Europene circa 120 de miliarde de euro pe an. Această sumă, care echivalează cu întregul buget anual al UE, este factura pe care o plătim în fiecare an pentru tolerarea corupției în interiorul frontierelor noastre. Un cost cu adevărat considerabil, într-un moment în care asistența financiară și pachetele de salvare domină agenda. Efectul îl reprezintă o pierdere amplă de încredere în rândul statelor statelor membre și al cetățenilor, precum și un scepticism nestăvilit în legătură cu eficiența politicienilor noștri și a instituțiilor noastre", scrie fostul ministru român al justiției.

"Este timpul să lansăm contraatacul. Cetățenii europeni care muncesc, plătesc taxe și respectă legea au dreptul să știe că banii lor nu sunt pierduți în detrimentul fraudei și corupției. Neîncrederea extrem de răspândită nu poate fi schimbată decât printr-o acțiune fermă de a opri corupția și frauda atunci când vine vorba de distribuirea banilor. Încrederea este esențială pentru performanța pieței. Ea poate fi asigurată numai prin cuplarea asistenței financiare de măsuri ferme anticorupție. Eficiența pachetelor de asistență financiară pentru statele membre nu depinde doar de implementarea de politici macroeconomice stricte", arată eurodeputatul PDL.

"Până la recenta criză europeană, corupția era percepută ca o chestiune internă. Prin urmare, nu a fost abordată adecvat de decidenții de la nivelul UE. Unele legi supranaționale au fost adoptate din 2003, însă rapoartele privind implementarea de până acum indică o lipsă evidentă de angajament din partea clasei politice din multe state membre. Într-o declarație scrisă de anul trecut, am făcut apel la Comisia Europeană și Consiliul European să adopte o politică anticorupție cuprinzătoare prin stabilirea unui mecanism permanent pentru monitorizarea situației din statele membre. În iunie 2011, Comisia a adoptat un pachet legislativ care conține un mecanism general de monitorizare anticorupție pentru toate statele membre. Și, în septembrie 2011, Parlamentul European a aprobat cu o majoritate covârșitoare rezoluția anticorupție.

Mecanismul pune presiune pe statele membre să adopte o serie de măsuri concrete. El generează de asemenea convergență în ceea ce privește felul în care corupția este percepută și înțeleasă în cadrul UE. În termeni generali, corupție înseamnă a abuza de o poziție pentru câștiguri personale ilegale. În practică, ea ia diferite forme: trafic de influență, dare și luare de mită și abuz de putere sau autoritate. Toate aceste forme de înșelăciune vor fi evaluate și eventual penalizate în moduri similare în UE. Cu toate acestea, eficiența mecanismului rămâne de dovedit. Primul raport al Comisiei privind lupa împotriva corupției urmează să fie prezentat în 2013, însă o evaluare anticipată ar fi de dorit, dacă luăm în considerare costurile ridicate pentru noi toți", mai scrie Monica Macovei.

"Deloc surprinzător, România și Bulgaria au un rol de jucat. Înainte de 2007, lupta împotriva corupției era discutată numai în contextul procedurilor UE de preaderare. Odată intrat, un stat membru poate reveni cu ușurință la relele practici din trecut, din moment ce nimeni nu se mai uită. Se poate spune că această deficiență a avut un rol de jucat în criza datoriilor suverane care face în prezent ravagii în Europa. Mecanisme permanente de monitorizare și condiționalități clare în legătură cu fondurile vor ajuta la contracararea acestor tendințe. Ca ministru al justiției în momentul aderării României, am propus stabilirea unui mecanism de monitorizare cu puncte de referință clare - pentru a asigura investigarea imparțială și independentă a cazurilor de corupție la nivel politic înalt -, alături de reforma sistemului judiciar.

După cum m-am așteptat, Direcția Național Anticorupție - mandatată să investigheze cazurile de corupție la nivel înalt - și Agenția Națională de Integritate - responsabilă cu verificarea bunurilor, incompatibilităților și conflictelor de interese ale oficialilor de nivel înalt - au fost supuse unui asediu neabătut din partea tuturor celor care se temeau că infracțiunile lor și proasta administrare vor fi dezvăluite. Însă mecanismul este crucial pentru supraviețuirea și eficiența acestor instituții. Trebuie menținut. Aderările viitoare ar trebui să vină cu mecanisme, puncte de referință și sancțiuni financiare și politice similare pentru încălcări ale legii", mai afirmă eurodeputatul.

"Prioritățile monitorizării sunt sistemul judiciar, agențiile fiscale și administrative, achizițiile publice, finanțarea partidelor politice și recuperarea bunurilor obținute ilegal. Lupta împotriva corupției în sistemul judiciar este vitală pentru asigurarea statului de drept. Experiența României, Bulgariei și a altor țări poscomuniste - precum și a țărilor candidate la UE - arată că aceasta este prioritatea de top. Consiliile judiciare stabilite în aceste țări au fost până acum un eșec, acționând ca niște cai troieni, închizând ochii la neregulile sistemului - inclusiv la corupție, management prost, ineficiența și impredictibilitatea deciziilor judiciare. O soluție ar fi includerea unor persoane de rând în aceste consilii, cel puțin acolo unde acționează ca organisme disciplinare.

Corupția costă bani, distorsionează piața și competiția, crește prețurile și subminează încrederea în instituții. Corupția a contribuit major la actuala criză financiară și de încredere. Trebuie să întărim lupta împotriva corupției în UE. Pentru noi, care suntem în prim-planul acestei lupte, servindu-ne cetățenii corecți și onești, nu există decât o singură opțiune - să învingem", își încheie Monica Macovei articolul.AGERPRES