Este vorba de Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Țurcan, Gheorghe Șupeală, Sorin Mihai, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Zizi Anagnostopol, Daniela Brașoveanu și Ioan Bohâlțeanu, reținuți luni de procurori pentru 24 de ore.

'Propunerea de arestare preventivă a fost întemeiată pe valoarea extrem de ridicată a prejudiciului produs, care a determinat intrarea SC Petromservice SA în stare de insolvență și existența unor datorii bugetare de aproximativ 100 de milioane de euro, împrejurări ce conturează o vădită stare de pericol pentru ordinea publică, având în vedere contextul social și economic actual și modul acut în care categorii largi de populație resimt lipsa resurselor bugetare', se arată într-un comunicat al Parchetului General.

În propunerea înaintată instanței, procurorii invocă și numărul foarte mare al persoanelor prejudiciate, prin faptele inculpaților, aproximativ 72.000 de membri ai Asociației Salariaților din SNP Petrom SA și 7.000 de acționari persoane fizice, cu o condiție materială modestă, la care se adaugă sursele limitate de informații pentru acestea și faptul că nu își puteau exercita drepturile în deplină cunoștință de cauză, acestea constituind motive temeinice, ce probează gravitatea faptelor și sunt de natură să justifice luarea măsurii arestare preventive.

'Reacția publică, în raport cu faptele grave descrise, care au prejudiciat patrimoniul a zeci de mii de persoane și bugetul consolidat al statului constituie argumentele, din cuprinsul propunerii de arestare preventivă, care dovedesc vătămarea climatului social și impun cu necesitate un răspuns ferm al autorității judiciare. Aceasta, deoarece lăsarea în libertate a inculpaților poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de neîncredere în organele statului și temerea că veniturile lor nu mai pot fi protejate, urmare unor fapte de același gen. Pe de altă parte, infracțiunile de delapidare în formă calificată și de spălare de bani, prin natura lor și prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracțional și limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacție de oprobriu general puternică, astfel încât, într-o asemenea situație privarea de libertate se justifică', mai susține Parchetul General.

În plus, caracterul transnațional al operațiunilor financiare desfășurate de inculpați a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaționale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalități, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârșirii faptelor până la momentul la care au fost obținute date temeinice cu privire la participarea inculpaților.

Astfel, unele dintre autoritățile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internațională în luna iulie 2011 iar ultimele relații comunicate de alte autorități judiciare au fost transmise la sfârșitul lunii octombrie 2011.

'Modul de operare al inculpaților denotă specializare și o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze eventuala identificare și tragere la răspundere penală, împrejurare care trebuie coroborată cu datele referitoare la alte infracțiuni comise de aceiași inculpați în modalități similare. Din probele cauzei rezultă că inculpații dețin numeroase companii și conturi bancare în străinătate iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpații aflați în stare de libertate', mai declară Parchetul General. AGERPRES