Cei 16 inculpați, printre care și un italian, au fost reținuți la date diferite, respectiv în perioada decembrie 2010-aprilie 2011, iar măsura arestării preventive a fost dispusă și prelungită succesiv, după caz, a precizat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean. Având în vedere acest aspect, Curtea de Apel Alba Iulia a decis prelungirea duratei arestării preventive pentru toți cei 16 inculpați până la data de 7 iunie, cu numărul de zile corespunzătoare de la expirarea ultimei perioade de arestare pentru fiecare în parte.
Hotărârea Curții de Apel Alba Iulia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 24 de ore de la comunicare. Competența de soluționare a recursului revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La termenele anterioare, această cerere de prelungire a duratei arestării preventive s-a judecat pe fond la Tribunalul Hunedoara, dar Curtea de Apel Alba Iulia a devenit instanța de fond în acest dosar ca urmare a calității deținute de ultimele două persoane inculpate în legătură cu acest caz, respectiv șeful SRI Alba, suspendat luni din funcție, și un subcomisar de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Alba Iulia. Procurorii susțin că activitatea infracțională a membrilor grupării a fost sprijinită de către cei doi.
Reținuți luni pentru comiterea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului, locotenent-colonel Ioan Tarnu și Liviu Schiau, subcomisar de poliție de la BCCO Alba Iulia, vor fi cercetați în stare de libertate ca urmare a unei decizii a Curții de Apel Alba Iulia dispuse în noaptea de luni spre marți, având interdicție de a părăsi țara. AGERPRES.


Curtea de Apel Alba Iulia a admis marți propunerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Hunedoara de prelungire a duratei arestării preventive dispuse în cazul a 16 inculpați, despre care anchetatorii susțin că fac parte dintr-o grupare infracțională specializată în săvârșirea de furturi de utilaje din state ale Uniunii Europene și care a creat astfel un prejudiciu de peste 4,5 milioane de euro.