Secretarul de stat în MJ mai vorbește în interviu și despre motivele care au determinat-o să candideze la alegerile pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii, dar și despre proiectele de reformare a justiției.

AGERPRES: Sunteți secretar de stat în Ministerul Justiției de 5 luni. Care au fost prioritățile dvs. la început de mandat?
Lidia Barac: În luna februarie 2010 am fost contactată de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, în vederea sprijinirii procesului de relansare a reformei judiciare, imaginat la nivelul ministerului. La acea dată erau schițate două mari proiecte și anume: proiectul legii micii reforme și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar ca serviciu public 2010 - 2014.

Vizualizând cadrul acestor proiecte, mi-am dat seama că pentru prima dată se imaginează construirea unei agende a justiției române, menită să asigure coerență și rigoare sistemului judiciar. În acest context, începutul mandatului meu a fost marcat de identificarea principiilor necesare pentru construirea unei justiții credibile și eficace. Echipa pe care am coordonat-o a valorizat ideile receptate din interiorul sistemului judiciar și din imediata lui apropiere, astfel că cele două proiecte au fost finalizate și lansate în spațiul public în luna aprilie.

AGERPRES: Sunteți magistrat de carieră, însă ați acceptat funcția de secretar de stat. Ce v-a determinat să faceți parte din puterea executivă și care este diferența între cele două statute?
Lidia Barac: Experiența mea profesională absoarbe 30 de ani de activitate continuă ca judecător și 18 ani de activitate în mediul universitar juridic. În opinia mea, justiția trebuie să fie proiectul public nr. 1 în România în următorii 10 ani. Miza istorică este succesul sau eșecul României, în condițiile generate de dobândirea statutului de stat membru al UE, iar focalizarea complexă și de lungă durată a țării noastre pe transformarea profundă a justiției reprezintă condiția critică de succes a noii Românii europene. Această credință m-a determinat să accept funcția de secretar de stat în MJ. Am considerat că, din această poziție, pot contribui la fixarea pârghiilor legislative absolut necesare relansării procesului de reformă a sistemului judiciar. Tehnic, portofoliul meu absoarbe relația cu sistemul judiciar, respectiv cu instanțele, relația cu CSM și coordonarea procesului de reformă a sistemului judiciar, prin implementarea programului fixat în strategia amintită. Prin urmare, specificul activității mele în cadrul MJ nu-mi permite să concluzionez cu privire la diferențele dintre cele două puteri, iar dacă ar trebui să mă refer la ele m-aș rezuma strict și teoretic la cele de ordin constituțional. Cât privește statutul derivat din exercițiul unei funcții în cadrul uneia dintre cele două puteri, doresc să precizez că mi-am păstrat statutul de magistrat, în condițiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, eu fiind doar detașată în cadrul MJ, astfel că întreaga mea carieră este gestionată în continuare de CSM, în condițiile legii.

AGERPRES: Care a fost poziția dvs. pe vremea când puterea executivă era în conflict cu cea judecătorească?
Lidia Barac: Cred că vă referiți la toamna anului 2009. Ca magistrat cred în independență, ca valoare pe care este dator să o promoveze fiecare judecător în activitatea sa și cred în independența justiției. Independența materială a magistraților face parte din valoarea despre care vorbim, motiv pentru care, în calitate de președinte al Curții de Apel Timișoara la acea vreme, am transmis o scrisoare deschisă Guvernului României, în care am atras atenția asupra efectelor pe care anumite măsuri legislative imaginate atunci le produc asupra independenței judecătorului și justiției, identificând, deopotrivă, surse de reducere a cheltuielilor în sistemul judiciar, mult mai pertinente momentului, de natură a menține echilibrul în sistem și capacitatea justiției de a-și împlini menirea. Această scrisoare a primit girul Adunării Generale a Judecătorilor Curții de Apel Timișoara și a fost un demers unic în cadrul sistemului judiciar la nivelul curților de apel.

AGERPRES: Ce îi lipsește sistemului judiciar din România?
Lidia Barac: Multe, dar în principal credibilitatea. Despre acest aspect dumneavoastră relatați zilnic.

AGERPRES: De curând, a fost adoptată de către Senat Legea micii reforme. Care credeți că sunt șansele ca ea să treacă și de Camera Deputaților în forma propusă?
Lidia Barac: Legea micii reforme este menită să permită abordarea în concret a agendei justiției, cuprinsă în Strategia de dezvoltare amintită. Dat fiind că această lege își propune accelerarea proceselor, am convingerea că ea va fi votată și de Camera Deputaților. Cred că avem deputați dedicați aspirațiilor cetățenilor care i-au ales și care își asumă în mod real rolul de a contribui la furnizarea unei justiții mai rapide, mai puțin costisitoare și, în același timp, eficace comunităților din care provin și care i-au ales.

AGERPRES: Ce impact va avea această lege asupra sistemului judiciar? Dar asupra viitorului raport de țară?
Lidia Barac: Din perspectiva Comisiei Europene orice proces de reformă, menit a susține și întări sistemul judiciar, este apreciat. Transpunerea măsurilor legislative în măsuri practice reprezintă însă măsura în care România înțelege să-și îndeplinească obligațiile asumate în cadrul MCV.
În plan intern, legea în discuție este configurată într-o manieră în care va produce atât efecte imediate, cât și mediate. Astfel, eliminarea unor căi de atac, reducerea posibilității reluării ciclului procesual ca efect al casării/ desființării hotărârilor judecătorești cu trimitere spre rejudecare în mod cert vor contribui la scurtarea duratei proceselor. Alte măsuri preconizate vor produce efectele scontate în măsura în care managementul instanțelor/ parchetelor se va restructura fundamental. De exemplu, pentru realizarea imperativului care vizează termene scurte de judecată, fiecare manager este dator să identifice cel puțin un spațiu afectat desfășurării ședințelor de judecată, alăturat spațiilor existente cu această funcționalitate la momentul proiectării sediului instanței. În acest context, un rol deosebit revine CSM, care are atribuții în privința evaluării calității activității manageriale, a performanțelor șefilor de instanțe, dar și MJ, care trebuie să-și intensifice eforturile pentru alocarea de fonduri în vederea construirii de noi sedii, reparații capitale, inclusiv suportul logistic corespunzător, acolo unde este cazul.

AGERPRES: Sunt foarte multe nemulțumiri în legătură cu această lege, iar unele sunt venite chiar din partea colegilor dvs. magistrați. Cum vedeți aceste nemulțumiri?
Lidia Barac: Aici trebuie să vă contrazic. Magistrații așteaptă această lege și cer intrarea ei în vigoare. MJ a receptat poziții scrise în acest sens. Din păcate, liderii unor asociații profesionale, acompaniați de poziția unor reprezentanți ai ÎCCJ, au transferat în spațiul public o asemenea percepție care nu are corespondent în fapte. Dacă analizați în concret "obiecțiunile la lege" veți constata că ele nu sunt de fond, ci mai ales de oportunitate. Singura nemulțumire este legată de reconfigurarea completului de nouă judecători, în cadrul ÎCCJ, cadru în care MJ nu este dispus pentru negocieri, cu atât mai mult cu cât președintele Secției penale a ÎCCJ, în numele magistraților acestei secții, solicită intrarea în vigoare a legii cât mai curând. Mai sunt și alte argumente legate, în special, de raportul de țară.

AGERPRES: Cum vor arăta salariile magistraților și personalului auxiliar potrivit noului proiect de lege privind salarizarea bugetarilor? Ce face MJ să le asigure un statut salarial cât mai bun?
Lidia Barac: Proiectul de lege nu este inițiat de MJ. Este greu de imaginat cum vor arăta salariile personalului, câtă vreme acest proiect se află abia în faza dezbaterii publice. Dar, MJ a transmis un punct de vedere însușit și de CSM, atrăgând atenția asupra unor probleme de constituționalitate, pornindu-se de la jurisprudența Curții Constituționale, dar și de la exigențele jurisprudenței CEDO, în ideea restabilirii importanței independenței materiale a magistraților pentru o justiție sănătoasă.

AGERPRES: Când credeți că vor putea fi implementate noile coduri juridice și în ce măsură schimbările pe care le vor aduce vor crește încrederea cetățenilor în justiție?
Lidia Barac: Guvernul a stabilit ca dată de intrare în vigoare 1 octombrie 2011. Procesul de implementare a noilor coduri este însă unul de durată. Este nevoie de pregătirea sistemului pentru înțelegerea concepției acestor coduri, iar, mai apoi, pentru aprofundarea noilor instituții juridice, în vederea aplicării normelor în acord cu litera și spiritul lor. De reușita acestui demers depinde valorizarea justiției în spațiul public, inclusiv. De aici și efectele asupra cetățeanului.

AGERPRES: Ce proiecte de îmbunătățire a actului de justiție mai are în vedere MJ?
Lidia Barac: MJ este preocupat în prezent de fixarea cadrului de intervenție pentru amendarea legilor justiției. Evaluăm rezultatele studiului întocmit împreună cu CSM, cu privire la reorganizarea administrativă a instanțelor/ parchetelor din perspectiva modificării Legii 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară. În același timp am demarat acțiuni în vederea reconsiderării statutului personalului auxiliar, pe principii moderne, europene, în scopul degrevării magistraților de unele atribuții jurisdicționale sau auxiliare actului propriu-zis de justiție. Într-un cuvânt, am intrat în calendarul impus de agenda stabilită în Strategie, pregătind acțiunea propriu-zisă.

AGERPRES: Cum comentați activitatea CSM? În ce relație sunteți cu această instituție?
Lidia Barac: În relația cu CSM am fost convinsă că pot aduce un plus de valoare în interesul sistemului judiciar. Din păcate, deși unii membrii CSM sunt oameni rezonabili și interesați de problemele din sistem, Consiliul, ca organism, se plasează tot mai mult în afara sistemului judiciar. Din discuțiile purtate cu magistrații în ultimii ani am constatat că ei nu se mai simt reprezentați de acest for. Așa se explică și numărul mare al litigiilor generate de magistrați împotriva hotărârilor CSM (circa 900 doar în casație la ÎCCJ), în condițiile în care, în anii anteriori, asemenea situații erau cu totul izolate. Lipsa de comunicare reală cu sistemul judiciar, cu reprezentanții acestuia în teritoriu au generat ruptură între sistem și organism. Aceasta explică și eșecul proiectelor lansate de CSM. Mă refer la proiectul privind Strategia de resurse umane - redistribuirea posturilor în sistem, proiectul privind stabilirea volumului optim de activitate, care a produs adevărate convulsii în sistem, cu efecte asupra gradului de încredere al cetățeanului în justiție, proiectul privind evaluarea activității magistratului, ale cărui rezultate au atras percepție negativă asupra corpului de magistrați, în condițiile în care, în interiorul sistemului, se fac eforturi remarcabile pentru elaborarea unui act de justiție pertinent așteptărilor publicului larg.

AGERPRES: Ce considerați că ar trebui schimbat la CSM?
Lidia Barac: În principal, CSM trebuie să-și asume rolul constituțional, ceea ce înseamnă că trebuie să funcționeze ca o instituție reprezentativă, atât pentru sistemul judiciar, dar și în raport cu celelalte puteri ale statului. Un sistem judiciar solid nu poate fi construit în absența dialogului. Principiul separației puterilor în stat s-a evidențiat tocmai în urma observării interferențelor care există între cele trei puteri.

AGERPRES: Candidați pentru funcția de membru CSM. Ce v-a determinat să luați această decizie?
Lidia Barac: Așa cum am spus deja, am acceptat funcția de secretar de stat în MJ convinsă fiind că pot contribui la fixarea pârghiilor legislative atât de necesare relansării reformelor în sistem. Am ales să lucrez în laboratorul în care se construiesc și se imaginează legi, se fixează repere pentru dezvoltarea justiției și întărirea sistemului judiciar. Cea mai mare dezamăgire din întreaga mea experiență profesională a fost când am constatat că principalul obstacol în promovarea legilor de reformare a sistemului judiciar este reprezentat chiar de CSM. Am împărtășit această experiență cu colegii magistrați, context în care mi s-a sugerat să candidez la noile alegeri pentru CSM. Am meditat îndelung asupra acestui demers. Evoluții ulterioare în relația MJ - CSM - sistem judiciar m-au determinat să-mi depun candidatura. Am realizat că acolo este locul care îți conferă inclusiv puterea de a stimula și impune exercitarea dreptului de inițiativă legislativă conferit MJ. În plus, rolul CSM în implementarea măsurilor de reformă în interiorul sistemului judiciar este decisiv. Importantă rămâne voința și capacitatea de a-l asuma.

AGERPRES: Sunt voci care contestă, din punct de vedere legal, candidatura dvs la CSM, invocând prevederile potrivit cărora pot participa la alegeri doar magistrați cu drept de vot nu și cei detașați la alte autorități?
Lidia Barac: Având în vedere că unii candidați au declanșat anumite proceduri jurisdicționale în legătură cu candidatura mea, din motive de decență înțeleg să nu fac comentarii prea largi pe această temă. Doresc să spun doar că dreptul de a participa la alegeri, respectiv dreptul de vot, nu suprimă dreptul de a candida, limbajul legii fiind clar, ca și conținutul juridic al termenilor utilizați. Nu mi-am pierdut calitatea de magistrat prin detașarea la MJ, care s-a produs tocmai în considerarea acestei calități, de judecător. În plus, legea este clară. Ea conferă "dreptul de a fi ales ca membru CSM" tuturor magistraților numiți în funcție de președintele țării, cu excepția judecătorilor stagiari. Alte excepții nu sunt prevăzute de lege, iar restricționarea exercițiului unor drepturi este de domeniul legii. Nu este permis nimănui să o deducă pe cale de interpretare. Legea nr. 317/2004 privind CSM și Legea nr. 161/2003 privind regimul incompatibilităților îmi impun un singur lucru și anume ca, în termen de 15 zile de la data validării alegerilor CSM, să optez între funcția de secretar de stat și cea de membru CSM. Incompatibilitățile vizează funcțiile deținute, iar nu postura de candidat pentru o anumită funcție în raport cu cea deținută în fapt.

AGERPRES: Care este planul dvs de management pentru CSM?
Lidia Barac: Proiectul cu care candidez este menit să consolideze rolul constituțional al CSM. De aceea, am așezat principiul independenței justiției și principiul responsabilității și răspunderii CSM în fața corpului de magistrați la baza obiectivelor pe care mi le-am fixat și anume: identificarea necesarului de resurse umane în sistemul judiciar în funcție de criterii realiste și funcționale, de natură a răspunde exigențelor atribuirii de conținut unor principii cu adevărat judiciare, precum repartizarea aleatorie a cauzelor, principiul continuității dezbaterii, principiul specializării judecătorului, principiul celerității actului de justiție. Apoi, ținerea sub control a fenomenului de jurisprudență neunitară, datorită efectelor sale nocive, și nu în ultimul rând consolidarea rolului CSM în asigurarea unității legislative, prin abandonarea rolului de simplu avizor al legislației relevante pentru sistemul judiciar. Aici intră și componenta de comunicare, care va permite ca acest for să stea la masă, alături cu celelalte puteri în stat, pentru a influența destinele justiției și, implicit, destinul României.

AGERPRES: Care credeți că sunt șansele să fiți aleasă de colegii dvs magistrați să-i reprezentați în CSM?
Lidia Barac: Eu cred că sistemul judiciar românesc a trecut prin atât de multe experiențe încât majoritatea judecătorilor știu astăzi ce vor și ce lipsește sistemului judiciar. Sub acest aspect am încredere deplină în votul colegilor mei.

AGERPRES: Credeți că vor exista reacții negative în contextul în care în doar jumătate de an ați fost președintele Curții de Apel Timișoara, apoi secretar de stat, iar acum doriți să fiți membru în CSM?
Lidia Barac: Sunt președintele Curții de Apel Timișoara încă din anul 2006 și cred că mi-am demonstrat măsura prin întreaga mea activitate. Colegii mei au înțeles motivele pentru care am acceptat detașarea în cadrul MJ și au aprobat acest demers. Tot ei și mulți alții din țară mi-au înțeles dezamăgirea despre care am vorbit și mi-au sugerat depunerea candidaturii. În plus, toți cei care au lecturat "Managementul Juridic" și "Managementul Judiciar", cărți publicate la finele anului 2009, respectiv începutul anului 2010, au înțeles unitatea demersului meu profesional, precum și motivația acțiunilor mele. AGERPRES