Din toamna lui 2008, pe rolul instanței din Alba Iulia se află judecarea apelurilor declarate, atât de Parchet, cât și de inculpați împotriva sentinței Tribunalului Sibiu, din 20 iunie 2008, prin care cei opt au fost condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 ani și 9 ani și 6 luni.

Cei opt inculpați din acest dosar au fost acuzați de săvârșirea, în principal, a unor infracțiuni de trafic de persoane, constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat având drept scop comiterea de infracțiuni grave, proxenetism, spălare de bani.

Presupusul lider al clanului, Ioan Clămparu, care a primit și cea mai mare pedeapsă, este dat în urmărire generală și internațională. Se presupune că s-ar ascunde în Spania sau Franța.
Ceilalți șapte inculpați au fost arestați preventiv în mai 2004 și au fost puși în libertate după trei ani de detenție, în mai 2007, după ce Curtea de Apel Alba Iulia a dispus înlocuirea măsurii de arestare preventivă cu obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În 24 mai 2007, Tribunalul Sibiu a dispus punerea în libertate a celor șase inculpați încă arestați și luarea față de aceștia a măsurii preventive de a nu părăsi țara. Decizia Tribunalului Sibiu a fost atacată, o zi mai târziu, în ceea ce privește măsurile preventive dispuse față de cei șase inculpați aflați în penitenciarul din Aiud, cu recurs de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În ianuarie 2006, după ce, Tribunalul Sibiu a dispus, în decembrie 2005, pentru prima dată, punerea lor în libertate, președintele Traian Băsescu a făcut referire la acest caz la o ședință de bilanț a Consiliului Superior al Magistraturii.

Anchetatorii susțin că rețeaua pe care Ioan Clămparu a inițiat-o avea ca model modul de acțiune, regulile și pedepsele utilizate în cadrul Camorei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalți membri ai bandei în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiționat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit rechizitoriului, în sarcina inculpaților s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat având drept scop comiterea de infracțiuni grave, proxenetism, trafic de persoane, trafic de minori și spălare de bani.

Anchetatorii au stabilit că pe relația România-Spania a acționat, din 2001, o rețea de trafic internațional de persoane, cu ramificații în mai multe județe din țară: Sibiu, Prahova și Neamț. Rețeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clămparu, zis Cap de porc, Nașul, Ion de la Madrid, Papa sau Omu.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale rețelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obținerea documentelor de călătorie și transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alți membri ai rețelei. Fetele erau induse în eroare cu privire la munca ce urmau să o desfășoare în străinătate, astfel încât acceptau să plece pe cheltuiala racolatorilor, cu promisiunea că vor restitui banii din primul salariu.

Odată ajunse în Spania, tinerelor li se rețineau de membrii grupului documentele de identitate, astfel încât acestea erau nevoite să accepte să se prostitueze. Principala zonă de acțiune a rețelei era "Casa de Campo" din Madrid, un parc imens, în care, în fiecare noapte, erau obligate să practice prostituția, de către membrii grupării, un număr de 120-150 de românce, supravegheate de proxeneți. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetățeni spanioli și nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate.
Multe dintre fete au reușit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienți spanioli și au depus mărturie împotriva racolatorilor și proxeneților. AGERPRES