În scrisoarea postată pe blogul personal, Monica Macovei susține că magistrații, care au contribuit la imposibilitatea înfăptuirii justiției din cauza împlinirii termenelor de prescripție, trebuie sancționați.

''Revin la aspectele pe care le-am semnalat, în luna octombrie 2011, prin intermediul scrisorii deschise adresate conducerii Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu: (1) problema lipsei de celeritate în judecarea dosarelor de mare corupție și infracțiuni economice, (2) lipsa de încredere în justiție și (3) necesitatea unei schimbări rapide și profunde a Inspecției Judiciare în vederea responsabilizării magistraților. Toate acestea sunt extrem de relevante pentru a dobândi încrederea statelor membre în sistemul de justiție din România și implicit pentru a îndepărta singurul obstacol rămas în calea intrării României în spațiul Schengen'', se arată în scrisoarea semnată de Monica Macovei.

Europarlamentarul susține că opinia publică trebuie să cunoască măsurile luate de CSM pentru remedierea deficiențelor și concluziile la care au ajuns inspectorii, respectiv membrii CSM, în urma verificărilor efectuate la instanțele din țară.

Monica Macovei arată că perioada de desfășurare a verificărilor cu privire la dosarele de mare corupție s-a încheiat, iar în ședința de plen din data de 31 ianuarie 2012 urma să fie discutat raportul final cu măsurile pe care Inspecția Judiciară le propune.

''În virtutea unei depline transparențe, necesare recâștigării încrederii în justiție, vă rog să faceți publice rezultatele tuturor verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, propunerile de remediere a situației și posibilele cazuri de sancționare a unor magistrați care, din motive imputabile, au contribuit la o durată prelungită de judecată și chiar la prescrierea unor fapte; similar în cazul procurorilor. Vă reamintesc, în acest context, că, potrivit statisticilor publicate în presă, peste 20 de dosare de corupție sau fraudă sunt în instanță de circa 4 ani sau mai mult. Alte circa 20 de dosare sunt în instanță de mai bine de 2-3 ani. În majoritatea nu avem o hotărâre în prima instanță'', se mai precizează în scrisoare.

Monica Macovei consideră că acele cazuri de împlinire a termenelor de prescripție a răspunderii penale trebuie să fie analizate cu celeritate și în mod individual, iar magistrații care au contribuit la imposibilitatea înfăptuirii justiției din cauza împlinirii termenelor de prescripție trebuie sancționați.

''Vă reamintesc cazul unui fost deputat în Parlamentul României trimis în judecată pentru fapte de corupție și condamnat, după primele două instanțe, la 3 ani de închisoare cu executare, care, în aprilie 2011, a scăpat de pedeapsă prin împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale în timpul procedurii de recurs. Dosarul a stat în primă instanță 4 ani și a trecut prin 47 de termene, cele mai multe fiind amânări. Deși avertizați de procurorii anticoruptie, cei 3 magistrați ai completului de la Curtea de Apel București au dat iar amânări care au dus, în cele din urmă, la prescripție. Inspecția Judiciară nu a anunțat nicio măsură în acest caz. Tot astfel, în dosarul Rompetrol, Tribunalul București a constatat, la 21 octombrie 2011, că pentru două din faptele penale pentru care sunt acuzați inculpații răspunderea penală s-a prescris. Dosarul se află în instanță din septembrie 2006, adică de 5 ani. Nu am primit încă niciun răspuns la scrisoarea din luna octombrie 2011 în care m-am referit concret la aceste două cazuri'', mai declară Monica Macovei.

Europarlamentarul amintește că raportul interimar MCV din 8 februarie 2012 atenționează că instanțele nu publică motivările hotărârilor judecătorești, iar Comisia Europeană consideră că ''trebuie asigurată la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotărârilor judecătorești, în special pentru că există riscul ca, în unele cazuri de corupție la nivel înalt, tergiversarea motivărilor să atragă prescrierea cazului prin amânarea posibilității introducerii căilor de atac''.

Monica Macovei mai arată că o poziție fermă a CSM în astfel de situații, prin transmiterea unui semnal că nu vor fi tolerate și nu vor rămâne nesancționate acțiuni care pot afecta mersul justiției și pot spori neîncrederea populației, ar fi primul pas dintr-un plan mai larg de acțiuni menite să reformeze sistemul judiciar. AGERPRES