Documentul este al 10-lea raport din cadrul MCV, dacă se iau în calcul și rapoartele anuale elaborate de obicei la finalul lunii iulie, și al cincilea raport de etapă. Potrivit proiectului raportului, Agenția Națională de Integritate (ANI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA) continuă să avanseze într-o serie de cazuri importante, iar pregătirile pentru implementarea codului penal și codului de procedură penală trebuie să fie accelerate în domenii ca recrutarea și reechilibrarea resurselor între instanțe. Documentul reține faptul că ANI a continuat să înregistreze rezultate pozitive în ultimele luni, bugetul instituției a fost majorat, iar agenția a atras fonduri UE substanțiale pentru ameliorarea sistemului informațional și procedurilor.

O concluzie a documentului este aceea că parcursul bun al ANI a continuat în ultimele luni, dar potențialul efect disuasiv al cazurilor ANI este afectat de amânări și de lipsa de consistență în urmărirea judiciară și administrativă a cazurilor respective.


Pe de altă parte, executivul UE consideră că tratarea cazurilor amânate trebuie să fie urmată de măsuri suplimentare pentru a garanta că deciziile în cazurile de corupție la nivel înalt descurajează ilegalitățile. Reacțiile favorabile la proiectul Strategiei naționale anticorupție ''trebuie să fie susținute de o confirmare clară de către clasa politică, pentru a maximiza'' eficiența acestei strategii.

În vara acestui an, Comisia va face o evaluare cuprinzătoare privind progresele României în cadrul MCV, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Mecanismul de Cooperare și Verificare cuprinde patru condiționalități (benchmarks) în cazul României - existența unui sistem judecătoresc funcțional, o agenție de integritate eficientă, combaterea corupției la nivel înalt, lupta contra corupției la nivel local - și șase în cazul Bulgariei, unde una dintre condiționalități vizează și combaterea eficientă a criminalității organizate. AGERPRES.