Potrivit unui comunicat al Parchetului remis vineri, autoturismele erau închiriate din străinătate (existând și excepții), de la societăți de profil, după care erau introduse în țară, anterior expirării perioadei de închiriere. Ulterior, erau falsificate documentele de proveniență și se încerca înmatricularea și valorificarea acestora, inculpații beneficiind și de complicitatea unor funcționari din cadrul Registrului Auto Român.

O altă modalitate în care acționau inculpații consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă și an de fabricație celor de proveniență ilicită, în vederea falsificării ulterioare a documentelor de identificare și a plăcuțelor cu numerele de înmatriculare ale autoturismelor aduse în țară în mod nelegal (prin crearea unor 'clone').

În acest sens, gruparea beneficia de sprijinul unor polițiști sau alți funcționari care le efectuau verificări în evidențele oficiale și le comunicau datele privind situația juridică a unor autoturisme.

Cu datele astfel obținute, erau 'fabricate' documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de șasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecției tehnice periodice.

Scopul final era acela ca autoturismele să fie vândute unor cumpărători de bună-credință, în vederea realizării în acest mod a unor foloase materiale injuste.

Astfel, odată cu încheierea unui contract de închiriere a unui autoturism societatea de profil înmâna clientului, împreună cu autoturismul solicitat, talonul (certificatul de înmatriculare) autoturismului, asigurarea de răspundere civilă auto, rovinieta, cartea verde (în cazul în care clientul declara că dorește să părăsească teritoriul țării unde a încheiat contractul de închiriere) și o singură cheie de contact.

Clientul nu primea cartea de identitate a autovehiculului sau certificatul de proprietate și nici cea de-a doua cheie a autoturismului, acestea rămânând la societatea de închiriere.

După aducerea în România a autoturismelor închiriate de la societățile de profil din străinătate, se încerca înmatricularea acestora pe teritoriul țării.

Autoturismele erau prezentate la reprezentanțele Registrului Auto Român (RAR) înainte de a expira perioada de închiriere (interval de timp în care acestea nu figurau în bazele de date ca fiind furate), unde erau prezentate certificatele de înmatriculare ale autoturismelor, primite de la societățile de închiriere, precum și facturi sau contracte de vânzare-cumpărare false ce atestau faptul că autoturismele au fost achiziționate din străinătate de la persoane fizice sau juridice.

După ce obțineau certificatul de autenticitate și cartea de identitate pentru autoturismele prezentate la RAR, persoanele implicate în cauză se deplasau la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, personal sau prin persoane interpuse, unde depuneau actele menționate mai sus și, pentru obținerea înmatriculării definitive, documente falsificate reprezentând cărțile de identitate ale autoturismelor sau certificatele de proprietate ale acestora.

De asemenea, după introducerea în țară a autoturismelor închiriate din străinătate, imediat se încerca valorificarea acestora cu prețuri extrem de mici (între 1.000 și 4.000 de euro) față de prețul practicat pe piață pentru respectivele modele de autoturisme.

Imediat, intermediarii încercau valorificarea în continuare a respectivelor autoturisme, prețul acestora crescând de obicei cu sume cuprinse între 50 și 200 de euro, reprezentând câștigul intermediarului. Prețul pieței era cerut numai în cazul autoturismelor la care se reușise înmatricularea definitivă în România, care erau ulterior vândute unor cumpărători de bună-credință. Au existat însă și cazuri în care aceste autoturisme au fost închiriate de la societăți de profil din România, după care au fost valorificate pe teritoriul țării. AGERPRES