"Astăzi, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind punerea în aplicare a acestui nou Cod de Procedură Civilă. Principala soluție normativă cuprinsă în cadrul acestui proiect este data de punere în aplicare a noului Cod. Potrivit deciziei de azi a Guvernului, noi vom propune Parlamentului, prin proiect, data de 1 iunie 2012 de punere în aplicare a noului Cod de Procedură Civilă', a declarat Cătălin Predoiu, la Palatul Victoria", a afirmat Predoiu.

De asemenea, el a arătat că, potrivit unei alte prevederi a acestui proiect de lege adoptat de Guvern, 'cererile și executările silite începute înainte de data punerii în aplicare a noului Cod vor continua pe procedura care era în vigoare la momentul începerii acestor cereri'. Iar cererile și executările silite care sunt inițiate după 1 iunie 2012 vor fi soluționate potrivit noului Cod de Procedură Civilă, a precizat ministrul Justiției.

'Noi am optat pentru această regulă de drept tranzitoriu pentru a fi cât mai limpede cu privire la modalitatea de soluționare a cererilor în curs', a precizat ministrul Justiției.

El a mai amintit că o serie de prevederi din noul Cod de procedură civilă privind competența, solicitarea părților, au fost deja puse în aplicare prin legea micii reforme și această punere în aplicare înaintea noului cod de procedură civilă s-a dovedit a fi o idee bună pentru că semnalele primite au fost în sensul celor anticipate, respectiv "o fezabilitate și o fiabilitate a acestor norme în situațiile de desfășurare a proceselor civile".

Potrivit Ministerului Justiției (MJ), punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, lege fundamentală ce reglementează ansamblul raporturilor de drept procesual civil, a implicat o activitate legislativă elaborată, ale cărei principale direcții sunt: instituirea dispozițiilor tranzitorii și de punere în aplicare care să realizeze trecerea de la vechea la noua reglementare; asigurarea compatibilității noului Cod de procedură civilă cu celelalte legi în vigoare; corelarea dispozițiilor noului Cod de procedură civilă.

Conform unui comunicat de presă transmis miercuri de MJ, prin acest proiect de lege deosebit de complex se realizează primul pas în direcția compatibilizării legislației în vigoare cu prevederile noului Cod de procedură civilă, realizând inventarul normelor care vor fi abrogate la data intrării sale în vigoare și propunând modificările necesare. Astfel, elaborarea Legii pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă a presupus analizarea întregii legislații asupra căreia ar putea avea incidență noul Cod, în jur de 300 de acte normative.

Procesul de elaborare a proiectului legii de implementare a noului Cod de procedură civilă a debutat în toamna anului 2010. După elaborarea sa, proiectul a fost supus dezbaterii publice, prin afișare pe site-ul Ministerului Justiției, la data de 20 mai 2011. Ulterior, proiectul a parcurs procedura de avizare, fiind avizat de 21 de avizatori, precum și de Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Economic și Social.

Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, alături de celelalte trei coduri, civil -intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 - penal, procedură penală, reprezintă obiectivul fundamental al reformei inițiate de Guvern. Importanța acestui obiectiv depășește granițele sistemului justiției, constituind un reper nu doar pentru reforma instituțiilor dreptului și a justiției din România, ci și pentru societatea românească în ansamblul ei, evidențiază comunicatul MJ.

Noul Cod de procedură civilă reprezintă o oportunitate pentru accelerarea judecăților, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenței și reducerea costurilor proceselor, pentru justițiabili și pentru stat, fiind consacrate o serie de instituții noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestația privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor probleme de drept. De asemenea, noul Cod de procedură civilă încurajează părțile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, regimul juridic al excepției de necompetență, regândirea soluțiilor pe care le pot pronunța instanțele învestite cu soluționarea căilor de atac, ori noua soluție promovată în materia recursului în interesul legii, modificări aduse procedurilor de executare silită etc, punctează comunicatul menționat.

Codul de procedură civilă român în vigoare a fost elaborat în anul 1865, după modelul Codului Cantonului Geneva din 1819 și al Codului francez de procedură civilă din 1806. Actualul Cod de procedură civilă a intrat în vigoare la 1 decembrie 1865.

Dinamica procedurii civile trebuie să țină pasul cu procesul de sporire continuă a numărului de cauze și a complexității lor, pe măsura evoluției și dinamizării vieții sociale și economico-financiare și a circuitului juridic civil.

De aceea, Codul de procedură civilă în vigoare a fost supus de-a lungul existenței sale unor frecvente modificări, printre cele mai importante fiind de amintit cele din anul 1900, cele trei legi de accelerare a judecăților din anii 1925, 1929 și 1943 sau revizuirile din perioada comunistă (e.g. 1948, 1952-1954, 1985).

Și după anul 1989, Codul de procedură civilă a fost amendat în numeroase rânduri, fiind de menționat substanțialele modificări operate în anii 1993 și 2000. În context, este de amintit și recenta Lege nr. 202/2010 (Legea Micii Reforme), care, însă, a urmărit pregătirea implementării noului Cod de procedură civilă, prin legiferarea, cu efect imediat, a unora dintre soluțiile legislative ale noului Cod.

Potrivit MJ, desele intervenții legislative asupra codului în vigoare au condus la o aplicare și interpretare neunitară, lipsită de coerență, a legii de procedură civilă, cu repercusiuni asupra duratei și finalității actului de justiție civilă.

Nerespectarea cerințelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgând din neexecutarea hotărârilor judecătorești, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO în care este parte România.

Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare și de lungă durată. Eficacitatea administrării actului de justiție constă în mare măsură și în celeritatea cu care drepturile și obligațiile consfințite prin hotărâri judecătorești intră în circuitul civil, asigurându-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecății.

Imperativele accelerării judecării cauzelor și simplificării formelor procedurale au ghidat, ca și în cazul legiuitorilor anteriori, și procesul de elaborare a noului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010, mai menționează precizarea MJ.AGERPRES