Pe 18 ianuarie, CCR a amânat dezbaterile pe motiv că trebuie să ceară Guvernului detalii privind impactul financiar al aplicării acestei legi, respectiv dacă se economisesc 20 de milioane euro prin comasarea alegerilor.

Sesizarea a fost depusă la CCR pe 22 decembrie 2011.

"Prin legea pentru comasarea alegerilor se încalcă articolul 1 din Constituție privind separarea puterilor în stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internaționale - respectiv Codul bunelor practici în materie electorală, dar și articolele 15, 36, 37, 124 și 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor și președinților de consilii", declara în decembrie 2011 liderul deputaților social-democrați, Mircea Dușa.

Tot atunci Partidul Social Democrat (PSD) emitea un comunicat de presă în care avertiza că respingerea moțiunii de cenzură, prin obligarea parlamentarilor Puterii să nu participe la vot, nu face decât să mențină România pe calea derapajului autoritarist pe care a intrat în ultimii ani.

''O analiză corectă ar trebui să ducă, în mod normal, la respingerea legii de către Curtea Constituțională, instituție căreia îi cerem, măcar acum, o atitudine de respect față de lege și democrație. Astăzi, 22 Decembrie 2011, prin respingerea moțiunii de cenzură, actuala Putere a călcat în picioarele principiile și idealurile pentru care s-a luptat la Revoluția din 1989. Atunci, românii au cerut dreptul de a-și decide soarta prin vot, au cerut pluralism politic, au cerut libertatea. Astăzi, PDL și aliații săi au decis că oamenii pot să voteze doar când decide puterea politică, nu când o cer actele constitutive ale unui stat care se pretinde democratic'', se explica în comunicatul citat.

USL considera că, în condițiile în care președintele statului își permite să susțină că ''stabilitatea'' - ''adică menținerea puterii'' - este mai importantă decât democrația, ''este clar că România se situează deplin în afara valorilor Uniunii Europene''.

Guvernul și-a angajat răspunderea, în decembrie 2011, în fața Parlamentului, pentru proiectul de lege privind organizarea alegerilor parlamentare și locale din anul 2012 în aceeași zi și pentru proiectul de lege privind promovarea magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Parlamentarii au transmis 18 amendamente la primul proiect de lege, iar Guvernul a acceptat patru.

De asemenea, printr-un amendament depus de deputatul PDL Mircea Toader se instituie obligativitatea ca președinții birourilor electorale comunale, orășenești și municipale, precum și locțiitorii lor să fie juriști neafiliați politic și care să nu fie rude, până la gradul IV, cu vreunul dintre candidați.

O altă propunere, făcută de PNL și acceptată de Guvern, prevede că birourile electorale ale secțiilor de votare sunt formate dintr-un număr impar de membri, pentru a putea tranșa deciziile.

În proiectul propus inițial de Guvern, birourile electorale aveau un președinte, un locțiitor și cel mult șase reprezentanți propuși de partide, dar prin amendare se adaugă încă un membru.

Guvernul a motivat necesitatea comasării alegerilor prin faptul că astfel s-ar evita derapajele electorale din anul 2012. Proiectul de lege nu prevede și reducerea numărului de parlamentari.

Data alegerilor comasate se va stabili prin hotărâre de guvern. AGERPRES