Fostul președinte al Macedoniei Kiro Gligorov a murit

Luni, 02 Ianuarie 2012 14:17
Votati
(0 voturi)

Kiro Gligorov, arhitectul independenței Macedoniei și primul său președinte după dezmembrarea fostei Iugoslavii în 1991, a încetat din viață, duminică noaptea, la vârsta de 94 de ani. Potrivit șefului său de cabinet, Zivko Kondev, el a murit în somn, la domiciliul său din Skopje, capitala Macedoniei, informează agențiile de presă internaționale. Guvernul de la Skopje a decretat ziua de marți zi de doliu național.



Gligorov a devenit președinte în ianuarie 1991, atunci când Macedonia era încă o republică iugoslavă. El și-a condus conaționalii către un referendum, la care macedonenii au votat pentru independența teritoriului de 2,1 milioane de locuitori, evitând astfel conflictul sângeros care a destrămat fosta Iugoslavie în anii 1990.

Kiro Gligorov a supraviețuit unei tentative de asasinat în octombrie 1995. El a suferit însă răni la cap și și-a pierdut un ochi, rămânând cu o cicatrice adâncă pe tot parcursul vieții deasupra ochiului drept. Autorii acestei tentative de asasinat nu au fost arestați nici până în prezent, iar ancheta a făcut mici progrese în anii ce au urmat atacului.

Născut în orașul macedonean Stip /centrul țării/ la 3 mai 1917, Gligorov, considerat un om de o mare integritate, a fost primul președinte ales democratic al Macedoniei pentru două mandate consecutive, din ianuarie 1991 pana în noiembrie 1999.

Primele zile ale președinției sale au fost umbrite de o dispută cu Grecia, vecinul din sud al Macedoniei, asupra numelui noii republici independente - o dispută care continuă și astăzi. Atena blochează din 1991 recunoașterea internațională a Macedoniei, considerând că acest nume aparține exclusiv patrimoniului său istoric național. Sub președinția lui Gligorov, Macedonia a devenit membră a Națiunilor Unite, dar sub numele de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca urmare a opoziției Greciei.

Pe perioada mandatelor sale, Kiro Gligorov s-a confruntat cu tulburări interne, cu presiuni din partea minorității etnice albaneze pentru o mai mare autonomie culturală și politică. La doi după încheierea celui de-al doilea mandat al său, aceste tulburări au degenerat într-un război civil între guvern și insurgenții albanezi, care a durat din martie 2001 până în iunie 2001. Cele două părți au semnat în cele din urmă la 13 august 2001 un acord de pace /Acordul de la Ohrid/, sub mediere internațională, prin care guvernul a acordat mai multă putere politică părții albaneze, iar aceasta s-a angajat să renunțe la intențiile secesioniste și să respecte toate instituțiile statului macedonean. AGERPRES

Ultima modificare Luni, 02 Ianuarie 2012 15:31
Banner

Știri interne

Știri externe

Știri economice

Știri sportive

Mondorama

Zig Zag

Ora Europei

Bănci - Piețe - Capital

Viața Parlamentară

Administrație

Info AGERPRES

Breviar Medical

Monitorizare presă

Monitorizare presă internațională

Real Time Monitoring

Revista presei

Știri pentru crawler

Serviciul foto

Infografie

Calendarul săptămânal

Calendarul evenimentelor

Azi in istorie

Retrospectiva zilei

Dosar tematic

Biografii

Instituții și Organizații din România