În prezent, 10 state membre ale Uniunii restricționează accesul lucrătorilor români și bulgari pe piețele forței lor de muncă - Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie și Austria; unele dintre ele au anunțat prelungirea acestor măsuri până la finalul anului 2013, iar celelalte trebuie să anunțe Comisia Europeană până la sfârșitul acestei luni despre intențiile lor în această privință.

Tratatul de aderare din 2005 le permite țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor din România și Bulgaria pe piețele forței de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a forței de muncă în interiorul UE.

Perioada de tranziție generală de șapte ani a fost împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricțiile dacă există perturbări grave pe piața forței de muncă sau pericolul acestora (așa cum a procedat Spania în 22 iulie). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.


Restricțiile pot fi menținute și în ultima etapă, de 2 ani, a perioadei de tranziție, cu condiția existenței unei ''perturbări grave pe piața forței de muncă sau a pericolului acesteia''. Marea Britanie, Olanda, Irlanda și Belgia au anunțat deja prelungirea măsurilor respective până la finalul anului 2013, iar Germania o relaxare a condițiilor de acces în anumite sectoare.

Într-un raport de aproape 100 de pagini, Comitetul de consiliere privind migrația din Marea Britanie (MAC) a apreciat că menținerea restricțiilor pentru lucrătorii români și bulgari ar contribui la remedierea 'dezechilibrului grav' de pe piața britanică a muncii, recunoscând totuși că există 'o nesiguranță considerabilă' în ceea ce privește efectele benefice ale unei astfel de măsuri. Comitetul a estimat că piața britanică resimte încă efectele adverse ale recentei recesiuni, că sporul PIB este redus și că nu poate susține o scădere a șomajului în prezent, subliniind că analiștii independenți sugerează că situația de pe piața britanică a muncii nu se va îmbunătăți în viitorul apropiat. De la aderarea României și a Bulgariei la UE, fluxurile de lucrători din aceste țări au fost relativ mici, mai ales pentru că mulți dintre aceștia au venit în Marea Britanie prin intermediul unor programe temporare, precum 'Seasonal Agricultural Workers Scheme'. Totuși, raportul MAC arăta că numărul cetățenilor români și bulgari din Marea Britanie a crescut substanțial din 2007.

În privința Belgiei, aceasta și-a motivat decizia de prelungire a restricțiilor pentru români și bulgari prin faptul că numeroși cetățeni ai celor două țări est-europene care lucrează deja în Belgia păcălesc sistemul asigurărilor sociale. Autoritățile belgiene ar fi preocupate de faptul că mulți bulgari și români care lucrează în Belgia folosesc diferite trucuri pentru a profita de pe urma sistemului de securitate socială de aici, cum ar fi să ceară protecție în caz de faliment pentru o firmă nou înființată sau să-și angajeze și apoi să-și concedieze imediat soții/soțiile de la o firmă recent înființată în Belgia.

Temeri similare au fost exprimate și de Olanda, unde numărul est-europenilor care beneficiază de ajutoare în această țară a crescut spectaculos, aproape 12.000 de polonezi și alți cetățeni din noile țări membre ale UE beneficiind de avantaje sociale din partea guvernului olandez. Aproape 3.200 dintre ei primesc asistență socială, peste 2.500 ajutoare de șomaj, iar aproximativ 4.400 de est-europeni primesc o pensie de stat sau de urmaș.

Răspunsul autorităților române la decizia unor țări de prelungire a restricțiilor contra lucrătorilor români a fost unul prompt și bazat inclusiv pe un studiu publicat de Comisia Europeană în luna noiembrie - restricțiile nu se justifică deloc din punct de vedere economic și sunt dictate mai ales de considerente de politică internă. Aflat la Bruxelles la finalul lunii noiembrie, ministrul român al muncii, Sulfina Barbu, a subliniat că raportul prezentat de Comisie în 11 noiembrie arată foarte clar că libera circulație a românilor și bulgarilor a dus la o creștere a PIB de 0,3 la sută la nivelul întregii Uniuni Europene și de 0,4 la sută în țările care erau membre ale UE înainte de 2004. Mai mult, nu există date care să ateste un impact semnificativ al prezenței lucrătorilor români și bulgari asupra șomajului sau salariilor lucrătorilor în țările de destinație. Oficialul român a amintit și poziția comisarului european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune Laszlo Andor potrivit căreia "restricționarea liberei circulații a muncitorilor în Europa nu este o soluție la problema șomajului ridicat''.

Argumentele autorităților de la București și Sofia au fost susținute și de Parlamentul European, care în ultima sesiune plenară din acest an a adoptat o rezoluție în care solicită încă o dată înlăturarea ''măsurilor tranzitorii'' pentru lucrătorii români și bulgari pe piața forței de muncă din UE, susținând că nu există niciun argument economic pentru menținerea acestor măsuri în niciun stat membru. Rezoluția, care a survenit la mai puțin de două luni după una pe același subiect, cerea Comisiei Europene să propună o definiție clară a termenului 'perturbare gravă pe piața forței de muncă'. Eurodeputații au accentuat că mobilitatea lucrătorilor în UE nu trebuie să fie niciodată considerată o amenințare pentru piețele interne ale forței de muncă și că nu există justificări economice pentru a restricționa dreptul cetățenilor români și bulgari de a munci și locui pe teritoriul altui stat membru.

Executivului comunitar i s-a mai cerut să publice ''în cea mai transparentă manieră posibilă'' criteriile potrivit cărora un stat membru este autorizat să mențină măsurile tranzitorii. Statele membre care prelungesc restricțiile ''fără o justificare socio-economică clară și transparentă privind o perturbare gravă a pieței muncii'', în conformitate cu regulile Curții de Justiție a UE, se vor afla în situația de încălcare a tratatelor, au susținut membrii Parlamentului European.

O situație aparte pentru lucrătorii români o reprezintă Spania. Guvernul de la Madrid a decis în 22 iulie să suspende unilateral legislația europeană privind libera circulație a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieței forței de muncă și a cerut Comisiei, așa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislația UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei în 11 august, autorizând țara să restricționeze temporar accesul pe piața internă a forței de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unei perturbări grave a pieței muncii, caracterizate de o rată a șomajului record în UE și de o încetinire a redresării economice.

Întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricțiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată, până la finalul acestui an, în legătură cu perturbările grave ale pieței muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricțiile reintroduse nu se aplică cetățenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piața spaniolă a forței de muncă sau care erau înregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă, de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forței de muncă. AGERPRES