Cea mai recentă notificare a fost trimisă vineri Comisiei de către autoritățile de la Dublin, după ce Londra făcuse același lucru în 24 noiembrie.

Tratatul de aderare din 2005 le permite țărilor UE-25 (țările fondatoare și cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor din România și Bulgaria pe piețele lor de forță de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a muncii în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani este împărțită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani).

În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricțiile dacă există perturbări grave pe piața forței de muncă sau pericolul acestora (așa cum a procedat Spania la 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Statele membre care în prezent restricționează accesul lucrătorilor români și bulgari pe piețele lor ale forței de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie și Austria) au redus restricțiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României și Bulgariei la UE.

Marea Britanie, Olanda și Irlanda au anunțat menținerea restricțiilor respective până la finalul anului 2013, iar Germania o relaxare a condițiilor de acces în anumite sectoare. Până la sfârșitul anului, Comisia Europeană trebuie să fie notificată de toate cele 10 state menționate în legătură cu ridicarea sau menținerea restricțiilor pentru lucrătorii români și bulgari.

În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis la 22 iulie anul acesta să suspende unilateral legislația UE privind libera circulație a lucrătorilor români ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieței forței de muncă și a cerut Comisiei, așa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislația UE în domeniu. Executivul UE a aprobat cererea Spaniei la 11 august, autorizând țara să restricționeze temporar accesul pe piața sa a forței de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unei perturbări grave a pieței muncii, caracterizate de o rată a șomajului record în UE și de o încetinire a redresării economice.

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție în care solicită încă o dată înlăturarea ''măsurilor tranzitorii' pentru lucrătorii români și bulgari pe piața forței de muncă din UE, susținând că nu există niciun argument economic pentru menținerea acestor măsuri în niciun stat membru. Rezoluția solicită Comisiei să propună o definiție clară a termenului 'perturbare gravă pe piața forței de muncă'. Eurodeputații susțin că mobilitatea lucrătorilor în UE nu trebuie să fie niciodată considerată o amenințare pentru piețele interne ale forței de muncă și că nu există justificări economice pentru a restricționa dreptul cetățenilor români și bulgari de a munci și locui pe teritoriul altui stat membru.

Documentul mai cere Comisiei Europene să publice ''în cea mai transparentă manieră posibilă'' criteriile potrivit cărora un stat membru este autorizat să mențină măsurile tranzitorii. Statele membre care mențin restricțiile ''fără o justificare socio-economică clară și transparentă privind o perturbare gravă a pieței muncii'', în conformitate cu regulile Curții de Justiție a UE, se vor afla în situația de încălcare a tratatelor - susțin membrii Parlamentului European.

Datele recente ale Biroului de statistică al UE (Eurostat) relevă că prezența lucrătorilor români și bulgari nu a afectat semnificativ salariile și rata șomajului în țările de destinație. La finalul anului trecut, lucrătorii români și bulgari rezidenți în alt stat din UE reprezentau 0,6% din populația totală a Uniunii.AGERPRES