'Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populația lumii trăiește în orașe - 3,3 miliarde de oameni și aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant', spune David Csaba, directorul general al ANAR, în mesajul adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.

Conform statisticilor mondiale, în fiecare secundă, populația urbană a globului crește cu două persoane. În fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraș. 27% din populația urbană din lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare. În fiecare an, între 250-500 mc de apă potabilă se risipesc fără rost în marile orașe de pe glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20 milioane de oameni ar avea apă de băut în marile orașe din lumea întreagă. Unul din patru locuitori ai orașelor de pe glob nu au acces la instalații sanitare adecvate.

În România, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la stațiile de epurare este de 43,24%. Suma alocată până în prezent pentru astfel de lucrări este de 4 miliarde euro.

În România, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare mare, de peste 70%, menținându-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se înregistrează în secțiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au stații de epurare conforme sau care nu dețin stații de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanți care ajung în apă provenind de la marile aglomerări urbane.

Cerința de apă din România de la nivelul anului 2010 a scăzut cu 12 miliarde mc de apă față de anul 1990, de la 20,5 miliarde mc de apă (cât era în anul 1990), la 8,45 miliarde mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2010) și cu un miliard mc de apă cât se înregistra în anul 2008, respectiv de 9,44 miliarde mc de apă.

La nivelul anului 2010, cerința de apă a fost asigurată în totalitate prin menținerea volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N. Apele Române, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori, respectiv pentru populație, industrie și agricultură.

Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenții economici este de 7,7 miliarde mc de apă, în scădere față de anul 2010 și de aproape trei ori mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 1990.

Din totalul cerinței de apă pentru anul 2011, 1,22 miliarde mc de apă (15,8%) sunt pentru populație, 1,32 miliarde mc de apă (17,14%) pentru agricultură și 5,16 miliarde mc de apă (67,02%), pentru industrie.

În anul 2010, volumul total de apă prelevat a fost de 6,20 miliarde mc, din care 4,43 miliarde mc de apă pentru industrie, 0,74 miliarde mc de apă pentru agricultură și 1,03 miliarde mc de apă pentru populație. Cea mai semnificativă scădere a volumului de apă prelevat raportat la anul 2009 s-a produs în agricultură de la 1,16 miliarde mc de apă cât s-au folosit la nivelul anului 2009 la 0,74 miliarde mc de apă în 2010.

Chiar dacă țările globului vorbesc de o posibilă criză a apei în anul 2025, chiar dacă în România sunt 40 miliarde mc de apă utilizabili în regim amenajat raportat la resursa teoretică (134,6 miliarde mc de apă), țara noastră fiind considerată o țară cu resurse de ape relativ sărace, în România, nu se poate pune problema unei 'crize a apei', cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în fața unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul Internațional pentru Managementul Apei în anul 2000, România nu face parte dintre țările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025.
La aceleași concluzii au ajuns și studiile elaborate de Administrația Națională 'Apele Române' prin Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, conform cărora nu vor exista deficite de apă la nivelul țării pentru intervalul 2010 - 2020.

'Rezultatele cercetărilor efectuate privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă implică dezvoltarea - pe termen lung - de noi criterii și tehnici de proiectare a barajelor și a construcțiilor, care să facă sistemele de gospodărire a apelor mai puțin senzitive la modificările regimului hidrologic datorită impactului variabilității și schimbărilor climatice. În același timp, s-a demonstrat necesitatea construirii de noi infrastructuri de gospodărire a apelor pentru a transforma resursele hidrologice în resurse social - economice, în condițiile conservării biodiversității florei și faunei acvatice', se arată în mesajul lui David Csaba, adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.AGERPRES