Manifestarea ostentativă a principalului partid de opoziție, PSD, în favoarea unuia dintre membrii săi acuzați de corupție, refuzul parlamentarilor de a ridica imunitatea unui deputat al formațiunii la putere (PDL), Dan Păsat, acuzat de șantaj și violențe, toate acestea au fost semnale "foarte proaste", chiar "deplorabile" trimise de unii oameni politici, "deși se știau observați de Uniunea Europeană", au estimat experți europeni, citați de AFP sub acoperirea anonimatului.

Comisia Europeană urmează să publice rapoartele intermediare de evaluare a luptei anticorupție și a reformelor justiției în România și Bulgaria.

Dacă eforturile ministrului justiției, Cătălin Predoiu, de a face să treacă reforme-cheie sunt în general lăudate, parlamentarii români, criticați în trecut pentru a fi încercat să torpileze Agenția Națională de Integritate /ANI/, ar urma să fie din nou mustrați.

În cauză este refuzul lor de a autoriza arestarea unuia dintre ei, deputatul Dan Păsat, acuzat de șantaj și violențe asupra unor primari pentru a-i constrânge să încheie contracte cu o firmă condusă de el.

Aleșii din opoziție nu au participat la vot, iar PDL nu a votat în bloc împotriva unuia dintre membrii săi. La fel ca în majoritatea partidelor, deputatul suspectat de corupție nu a fost suspendat. El s-a "autosuspendat" în cele din urmă, marți.

Membri ai PDL precum eurodeputații Monica Macovei și Cristian Preda au susținut, în mai multe rânduri, aplicarea unui cod etic mai strict, însă fără mare succes.

Institutul pentru Politic Publice (IPP) pledează, dată fiind gravitatea acuzațiilor, pentru demisia lui Păsat din parlament, pentru a salva "credibilitatea acestei instituții în lupta anticorupție".

Adunări de sprijin foarte mediatizate ale PSD față de unul din aleșii săi locali, Constantin Nicolescu, acuzat de primire de mită și de deturnarea a peste 800.000 de euro din fonduri europene, au produs de asemenea scrâșnete din dinți.

"Șocant", afirmă Laura Ștefan, expertă anticorupție la organizația neguvernamentală Societatea Academică Română /SAR/, denunțând și criticile virulente ale acestui partid față de o judecătoare în acest dosar.

PSD critică în mod regulat Direcția Națională Anticorupie /DNA/, deși această instituție este lăudată de Uniunea Europeană pentru funcționarea sa "convingătoare".

"Corupția a fost și rămâne încă transpartinică, practicată în rețele de interese politico-economice. Politicienii sunt astfel prinși în jocul de domino al dependențelor lor reciproce: dacă unul cade, toți ceilalți riscă să cadă și ei. Cu o astfel de miză, interesul public sau național devine invizibil" în ochii lor, rezumă sociologul și antropologul Vintilă Mihăilescu.

Firește, insistă experții, fenomenul corupției și al conflictului de interese nu este specific României, după cum o demonstrează mai ales scandaluri recente din Italia și Franța.

În fața frustrării unei părți a românilor, sătui de aceste practici, a apărut ideea unui nou partid. Dar, subliniază Cristian Ghinea de la Centrului Român de Politici Europene, în finalul comentariului, acesta "va trebui să fie o cu totul altă specie de animal decât partidele actuale". AGERPRES