Rezultatele studiului au fost prezentate marți, la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate de eurodeputatele Monica Macovei (România) și Maria Nedelceva (Bulgaria) în Parlamentul European. Studiul arată că în interiorul clasei politice românești există consens asupra faptului că MCV ar trebui să se încheie cât mai curând posibil. 'Diferitele partide politice au motive diverse în sprijinul acestei idei. Partidul Social-Democrat a criticat Mecanismul de cooperare și verificare încă de la bun început și a rămas coerent în a spune că România nu are nevoie de MCV și nu trebuie monitorizată în acest domeniu. Partidul Democrat Liberal și președintele Traian Băsescu critică adesea MCV pentru că acesta afectează statutul și puterea de negociere ale țării în interiorul UE, deși ei recunosc efectele pozitive ale procesului de monitorizare pentru sistemul judiciar românesc', menționează documentul.

Totuși, poziția formațiunilor politice nu este împărtășită de majoritatea experților din ONG-uri și a jurnaliștilor specializați în probleme de justiție și anti-corupție. Astfel, 13,4% dintre ei vor continuarea MCV în forma sa actuală, 65,9% susțin continuarea MCV cu includerea unor sancțiuni mai dure decât în prezent, 19,5% doresc extinderea acestui model de mecanism și asupra altor state membre UE cu probleme similare cu ale României și Bulgariei și doar 1,2% se pronunță pentru încetarea Mecanismului de cooperare și verificare.

Sondajul de opinie realizat în perioada aprilie - mai 2010, inclus în studiu și la care au participat 60 de jurnaliști și 24 de experți lucrând pentru diverse ONG-uri, mai relevă că fiecare din cele patru condiționalități incluse în MCV este considerată utilă pentru România de o mare majoritate a respondenților. Astfel, condiționalitatea 3 (referitoare la combaterea corupției la nivel înalt) din MCV este considerată utilă de 98,7% dintre respondenți, iar condiționalitatea 4 (legată de lupta contra corupției la nivel local) de către 96,2%. Condiționalitatea 2 a MCV, privitoare la crearea unei agenții de integritate funcționale și eficiente, este văzută de 83,3% dintre cei intervievați drept folositoare pentru România.

Scăderea în perioada 2007-2010 a numărului de cazuri de corupție la nivel înalt blocate de Parlament este considerată de 68,8% dintre respondenți ca fiind și urmarea existenței MCV, iar 76,6% dintre cei intervievați cred că existența acestui mecanism a contribuit la continuarea investigațiilor în cazurile de înaltă corupție. Interesante sunt și percepțiile asupra rolului instituțiilor implicate în politicile anticorupție. Astfel, 12% din respondenți cred că CSM își îndeplinește rolul, 20,3% consideră că ÎCCJ are un impact pozitiv, iar 56,8% apreciază că DNA își îndeplinește responsabilitățile.