'Nu vom tolera ca cetățenii români să fie discriminați, pe niciun fel de criteriu. Am arătat, de asemenea, că suntem surprinși că această campanie mediatică a continuat, în ciuda disponibilității pentru cooperare pe care am arătat-o săptămâna trecută, când colegii mei Valentin Mocanu și Dan Fătuloiu s-au deplasat la Paris, la inițiativa părții române, cu propuneri concrete și detaliate, fiecare pe domeniile dumnealor de competență. Am arătat, cu datele pe care le avem la dispoziție, că acest pretext al criminalității excesive pe care l-ar reprezenta comunitatea românească din Franța nu se susține în realitate, pentru că de fapt cifrele nominale, reale nu confirmă acest grad ridicat de infracționalitate', a spus Aurescu.

El a explicat că un procent de 1,2% din numărul total al persoanelor acuzate, nu condamnate, la nivel național în Franța sunt considerați a fi infractori români, dar dacă se analizează cifrele din 2009 se observă că există doar un număr de 700 de persoane condamnate. 'Ceea ce contează în aceste statistici privind infracționalitatea este condamnarea definitivă de către o instanță. Orice altă statistică, folosită incorect, și jocul acesta cu procente, folosite comparativ și fără un reper corect au ca scop doar impresionarea opiniei publice', a adăugat reprezentantul diplomației române.

În discuțiile cu Viviane Reding, oficialul român a atras atenția că din cei 500 de repatriați din Franța din ultimele săptămâni, niciunul nu a avut cazier fie în Franța, fie în România, ceea ce înseamnă că aceste persoane au fost trimise înapoi în țară pe considerentul că eventual ar putea comite infracțiuni, situație ce contravine, în opinia părții române, prezumției de nevinovăție. El a cerut executivului UE să verifice dacă în cazul măsurilor luate recent de Franța a fost vorba exact de o repatriere voluntară, așa cum susțin autoritățile franceze.

Potrivit lui Bogdan Aurescu, introducerea de restricții asupra exercițiului de liberă circulație, precum un anumit venit minim personal, nu fac altceva decât să țintească o anumită comunitate, ceea ce înseamnă o discriminare indirectă, sau în cel mai bun caz afectează foarte mulți cetățeni cu venituri reduse, din state mai sărace din Europa Centrală și de Est, iar România nu dorește să asiste o nouă la o separare între vechea și noua Europă pe un astfel de criteriu.

'România dorește să aibă o abordare constructivă a acestei chestiuni, atât în plan bilateral cu Franța, cât și la nivel european. (...) Soluția reală este responsabilitatea împărtășită a statului de origine - și România își asumă pe deplin ceea ce trebuie să facă - , a statului unde acești cetățeni se află și a nivelului european care trebuie să coordoneze toate aceste eforturi într-un mod comprehensiv și complementar. Aceasta este soluția pe care noi o propunem și în acest sens am și înaintat un set de sugestii concrete către CE ce se referă la accesul mai facil la fondurile destinate incluziunii sociale pentru romi, transformarea Platformei europene de inclusiune socială a romilor lansate anul trecut într-un mecanism permanent de coordonare la nivel comunitar între statele membre, UE cu participarea ONG-urilor, existența unor planuri de acțiuni care să stabilească exact ce trebuie făcut și rezultatele care să fie evaluate anual, încurajarea statelor membre să includă aspectele de incluziune social în elaborarea cadrului strategic național de referință și a programelor operaționale, campanii de informare și conștientizare atât la nivelul majorității, dar și pentru populația de origine roma care să o stimuleze pe aceasta din urmă să participe la viața publică și la luarea deciziilor la nivelul societății și altele', a adăugat secretarul de stat Bogdan Aurescu.

Guvernul francez a desființat în urmă cu două săptămâni 88 de tabere de nomazi și a început repatrierea 'voluntară' a circa 200 de romi, care au primit drept compensație câte 300 de euro de adult și 100 de euro de copil. Alți 300 de romi expulzați din Franța au ajuns săptămâna trecută în România. De la începutul anului, 8.313 etnici romi originari din România și Bulgaria au fost repatriați din Franța, față de 9.875 în anul 2009. Măsurile recente luate de guvernul francez în legătură cu imigranții, în special cu romii din taberele ilegale, au atras critici vehemente atât în Franța, cât și pe plan european și internațional. AGERPRES