Faptul că cetățenii celor trei state menționate din UE trebuie să dețină o viză pentru a veni în Canada ''este o mare sursă de iritare. Aceste țări membre nu sunt deloc mulțumite", a declarat Brinkmann, citat de Embassy. "Își vor da, oare, aprobarea aceste state membre la un acord dacă există încă vizele? Probabil că nu", a spus ambasadorul canadian. "Iar apoi, dacă se ajunge la Parlamentele naționale, vă puteți imagina ce se va întâmpla acolo", a adăugat el.

Potrivit Globe and Mail, este un termen dur, care a creat o legătură neobișnuită: guvernul Harper se grăbește să schimbe modul de funcționare al legislației privind refugiații astfel încât să poată parafa acordul comercial european.

Legătura s-a creat din cauză că cele trei țări - Cehia, Bulgaria și România - sunt nemulțumite de faptul că Ottawa cer ca cetățenii lor să obțină vize pentru a veni aici. Canada a introdus o restricție de viză pentru Cehia în 2009, susținând că prea mulți cetățeni cehi romi solicită statutul de refugiat atunci când sosesc în Canada.

Guvernul Harper a insistat că poate rezolva disputa vizelor prin reforma privind refugiații care va grăbi cererile solicitanților statutului de refugiat din țări considerate sigure, astfel că cei care sunt refuzați sunt repatriați rapid. În acest fel, restricțiile de viză ar putea fi rapid ridicate.

Ottawa a informat UE că țările membre sunt considerate sigure, astfel că restricțiile de viză vor fi ridicate.

Influentul ziar de politică externă din Canada, Embassy, notează că înainte ca un acord comercial să devină operativ, este necesar ca state membre ale UE să fie de acord, ceea ce înseamnă că Canada ar trebui să mulțumească Bulgaria, România și Republica Cehă, care sunt iritate de obligativitatea vizelor canadiene impusă cetățenilor lor. Acordul ar fi cel mai ambițios acord comercial al Canadei de după NAFTA, iar guvernul canadian se așteaptă ca el să aducă o infuzie anuală de 12 miliarde de dolari economiei.

Discuțiile oficiale în vederea unui Acord Economic și Comercial Cuprinzător Canada-UE au început în mai 2009, amintește Embassy. A noua rundă de negocieri s-a încheiat în octombrie 2011, ambele părți făcând schimb de oferte privind serviciile și investițiile, iar anterior privind mărfurile și achizițiile publice.

"Am făcut schimb de oferte privind aproape toate problemele, dar nu încă privind aspectele mai sensibile", a declarat Maurizio Cellini, șeful secției de afaceri economice și comerciale a delegației UE în Canada, și el prezent la întâlnirea cu reporterii.

Sectorul agricol este un "obstacol mare", a precizat Cellini. UE vrea mai mult acces la piața produselor lactate din Canada. Datorită sistemului de gestionare a achizițiilor din Canada, UE are în prezent o cotă de import mică, existând taxe mari care fac ca brânza europeană și alte produse lactate să fie scumpe în Canada. "Ceea ce dorim este mai mult acces pe piață pentru produsele noastre lactate, deoarece avem o cotă mică", a declarat ambasadorul Brinkmann.

Guvernul canadian a lucrat contra cronometru pentru a face ca un proiect de lege privind imigrația să fie aprobat până la 29 iunie pentru rațiuni interne, dar este, de asemenea, conștient de presiunea UE referitoare la acordul comercial. Proiectul de lege propune o procesare mai rapidă pentru solicitanții refugiați provenind din țări democratice care respectă drepturile omului și se presupune că va include țările europene. Dacă acest lucru se va întâmpla se așteaptă ca proiectul de lege, C-31, să însemne mai puțini solicitanți refugiați europeni, care de multe ori nu sunt acceptați în prezent.

"Cred că de partea canadiană există speranța că proiectul de lege va rezolva problema în timp util, înainte de semnarea și ratificarea" acordului comercial, a spus Brinkmann. Ratificarea în mod normal durează doi ani după semnare, a precizat el. Pe lângă acordul de comerț, ambele părți au ''finalizat aproape" negocierea unui acord politic separat, a spus Brinkmann, negocierile oficiale începând în septembrie 2011. Acordul de Parteneriat Strategic acoperă coordonarea unor probleme cum ar fi promovarea drepturilor omului, neproliferarea și măsuri anti-teroriste. Este important ca cele doua acorduri să fie semnate și ratificate împreună, a explicat Brinkmann.AGERPRES