Aceasta este a doua vizită întreprinsă în mai puțin de o lună de o echipă AIEA în Iran, fapt ce reflectă grijile din ce în ce mai mari ale comunității internaționale cu privire la presupusa dimensiune militară a programului nuclear al Iranului, o acuzație până în prezent respinsă de Teheran. Iranul neagă de patru ani acuzațiile ce îi sunt aduse cu privire la efectuarea de experimente militare nucleare, susținând că acuzațiile au la bază 'documente falsificate' puse la dispoziția AIEA de 'câteva state arogante'.

Până în prezent presupusul program nuclear militar al Iranului a fost condamnat prin șase rezoluții ONU, dintre care patru conțineau și sancțiuni economice, introduse unilateral de statele occidentale.

Directorul adjunct al AIEA, Herman Neckaerts, care conduce delegația agenției, a afirmat la Viena, înainte de plecare, că speră ca negocierile să progreseze, însă alegerea atentă a cuvintelor folosite a dat de înțeles că nu speră într-un succes al reuniunii. Delegația urmează să discute despre găsirea unor 'soluții diplomatice la problema nucleară' în cursul unor întrevederi cu reprezentanții Organizației iraniene a energiei atomice și autorităților de la Teheran, a anunțat agenția iraniană Irna.

Postul public de radio al Iranului a anunțat că inspectorii speră să se întâlnească cu cercetători iralieni și să efectueze o vizită la complexul militar Parchin.

La radio, s-a anunțat că AIEA a cerut efectuarea acestei vizite la Parchin, bază militară iraniană și unitate de fabricare de arme convenționale, situată lângă Teheran. Tot aici se suspectează că s-ar afla și o instalație subterană secretă, esențială în programul nuclear al Iranului.

AIEA au vizitat respectivul sit și în 2005, însă au pătruns numai în una dintre cele patru zone subterane. La acea vreme, AIEA nu a consemnat nicio activitate suspectă, însă situl de la Parchin a fost menționat în repetate rânduri în raportul publicat de AIEA în noiembrie anul trecut. În raport s-a scris că Iranul construise aici, cu 11 ani în urmă, un 'recipient de siguranță pentru explozibili' în care să efectueze experimente nucleare. În raport se scria că există și imagini prin satelit care ar confirma această informație.

Pe lângă îngrijorarea exprimată față de dimeniunea militară a programului nuclear, Washingtonul și alianții săi își doresc ca Iranul să stopeze procesul de îmbogățire a uraniului, care, potrivit statelor occidentale, ar putea avea ca scop crearea de arme nucleare. Iranul a îmbogățit până acum uraniul până la 20%, pentru crearea unei focoase atomice fiind necesar uraniu îmbogățit la peste 90%.

Echipa AIEA dorește să discute cu cei mai importanți oameni de știință iranieni, suspectați că ar lucra la acest program nuclear militar, speră de asemenea să poată ajunge în posesia unor documente privind activitățile nucleare ale Iranului și să obțină promisiunea autorităților de la Teheran de a efectua și alte vizite.

Ultima misiune a AIEA în Iran a avut loc între 29 și 31 ianuarie 2012 și a fost calificată drept 'benefică' de agenția ONU, care la acel moment a subliniat că încă mai rămân lucruri de rezolvat în acest context întrucât inspectorii agenției nu au reușit să se întâlnească cu toți oficialii iranieni cu care ar fi dorit să discute.

La data de 9 noiembrie, AIEA a prezentat cel mai detaliat raport elaborat până în prezent cu privire la o eventuală dimensiune militară a programului nuclear al Teheranului. Raportul a inclus o anexă de 13 pagini ce conținea o descriere tehnică a cercetărilor AIEA prin care se atesta că Iranul a desfășurat activități relevante pentru dezvoltarea unor arme nucleare explozibile. Potrivit informațiilor obținute, înainte de sfârșitul anului 2003, aceste activități se desfășurau în cadrul unui program organizat, iar unele dintre aceste activități încă se mai derulează. Cu toate acestea, prin acest raport nu s-a putut stabili dacă Teheranul are sau nu capacitatea de a fabrica în prezent bomba atomică. AGERPRES