Vineri, unități ale Forțelor de securitate din Kosovo au defilat de-a lungul principalului bulevard din Pristina, în aplauzele câtorva mii de oameni care arborau drapelele albanez și al SUA, principalul aliat al Kosovo.

'Toți cetățenii văd viitorul Kosovo în interiorul UE și al NATO și într-o prietenie eternă cu SUA', a declarat în fața mulțumii președinta Atifete Jahjaga.

La rândul său, într-o telegramă al cărei conținut a fost făcut public la Pristina, președintele american Barack Obama a salutat 'progresele semnificative' realizate de Kosovo în direcția 'edificării unei democrații pluraliste, tolerante și multietnice în inima Balcanilor'.

Obama a dat totodată asigurări că sprijinul american pentru Kosovo va continua și și-a exprimat încrederea în viitoarea 'integrare a acestuia în comunitatea euroatlantică'.

Aniversarea este însă umbrită de referendumul organizat marți și miercuri prin care etnicii sârbi din nordul acestui teritoriu au respins în proporție de 99.74% un Kosovo independent și au denunțat concesiile făcute în direcția acestuia de către Belgrad, în opinia lor, la presiunile Bruxellesului.

Scrutinul nu are consecințe legale, dar este perceput ca o lovitură dură dată eforturilor de reglementare a diferendelor între Pristina și Belgrad.

UE, care urmează să se pronunțe în viitorul apropiat cu privire la solicitarea Serbiei de a primi statutul de candidat la aderare, cere progrese în tratativele dintre Belgrad și Pristina înainte de a lua o decizie. S-a ajuns de altfel deja la o serie de acorduri, ceea ce nu este pe placul sârbilor din nordul Kosovo.
Pentru Pristina, referendumul a demonstrat o dată în plus că o treime dintre sârbii din Kosovo refuză să-i recunoască autoritatea. De aceea, 'se poate spune că astăzi Kosovo sărbătorește o independență trunchiată', a estimat analistul politic kosovar Artan Mustafa.

În total, în Kosovo trăiesc 120.000 de sârbi, din totalul de două milioane de locuitori. Două treimi dintre etnicii sârbi trăiesc în enclave din sud, înconjurați de majoritatea albaneză, și sunt mai deschiși față de cooperarea cu Pristina.

Kosovo se confruntă totodată cu o profundă sărăcie, șomajul afectând 40% din populație, din care 15% trăiește în sărăcie extremă, cu 1 euro pe zi, potrivit Băncii Mondiale.

În octombrie anul trecut, Bruxellesul și-a exprimat 'via preocupare' față de 'corupția extinsă' din Kosovo și față de 'capacitatea limitată de a ancheta cu privire la acest gen de delicte'.

Kosovo se află sub o formă de supervizare internațională de la sfârșitul conflictului din 1989-1999, iar pe teritoriul său sunt prezente misiuni ale ONU și ale UE, dar și o forță a NATO.

Din 2008, independența sa a fost recunoscută de aproape 90 de țări, între care state membre ale UE și SUA. Sârbii din Kosovo, dar și Serbia susținută de Rusia refuză să o recunoască.

'Recunoașterea independenței Kosovo a fost o greșeală gravă care a încălcat legislația internațională. Această greșeală nu poate fi îndreptată decât dacă sârbii și albanezii găsesc o soluție acceptabilă', a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al guvernului sârb, Milivoje Mihajlovic.AGERPRES